Ne plac povestile


La orice varsta am fi, ne plac povestile...

Cand suntem bebelusi ne place ca adultii sa vorbeasca cu noi. Chiar si atunci ne place sa ni se acorde atentie...Gangurim si noi...

Apoi avem o varsta cand ne plac povestile scurte. Ne place sa ni se vorbeasca...Sa se joace cei mari cu cuvintele...Sa invatam din povesti...

Ne plac povestile inainte de culcare...Fie povesti inspirate din realitate, fie povesti scurte...basmele...Povesti noi si vechi. Adoram sa ni se povesteasca.

Apoi ne plac povestile adultilor atunci cand se intalnesc....Stam si ne ciulim urechele la povestile lor....

Daca avem noroc de parinti buni, povestim cu ei aproape orice. Ne incurajeaza sa avem incredere in ei si ne lasam dusi de val...Povestim orice cu ei....pana cand...

Apoi, in preadolescenta, incepem noi si povestim oridecateori avem ocazia cu cate o prietena buna...Despre noi, despre idilele noastre si ale altora....Nu conteaza....Ore intregi nu ne saturam sa povestim...

In tinerete ne place sa stam sa ascultam povestile de viata si experientele celor maturi din vietile noastre sau a celor care sunt doar in trecere prin viata noastra.....Ca un burete asimilam informatii de mici....Incercam sa ascultam pentru a invata din greselile altora si pana la urma, de multe ori, pana nu ne traim noi propiile experiente nu avem cum sa invatam...cum sa intelegem licrurile la adevarata lor profunzime.

La maturitate ajungem sa ne povestim experientele personale....La unmomentdat, preferam sa ascultam povestile altora sau povesti despre altii...Ne ajuta sa trecem peste experientele noastre daca nu suntem in cea mai buna perioada a vietii.....De fapt de aici mi-a venit ideea sa ma gandesc la starile acestea de a sta la povesti....Ajungi la unmomendat in viata ta cand deja ai trecut prin niste experiente....Esti doar la inceput dar deja ai "subiecte" de povestit:)....Te adunic nu la gura sobei dar cu prietenii la un vin, un suc...un joc de societate....o poveste si te trezesti ca esti acolo si ai cate ceva de povestit......Este asa interesant sa te uiti in urma si sa realizezi ca deja ai atatea amintiri frumoase...Am avut parte de lucruri superbe....Am avut dorinte care mi s-au implinit si dupa ce momentul a trecut, acestea s-au transformat doar in amintiri si din cand in cand, la cate o intalnire, le povestesti iar si iar alaturi de cei cu care le-ai trait.....

La batranete ne place sa ne povestim experientele si amintirile prin care personal am trecut. De multe ori parca chiar noi am trait in niste povesti....Timpul trece atat de repede incat abia daca constientizam prin ce trecem.....Toate trairile devin amintiri si povesti in cateva momente......

povesti, poveste de viata, despre povesti, citate, citate cu poza, ganduri, meditatii, meditatii asupra vietii, viata are gust, ne plac povestile, din viata de zi cu zi, etapele vietii, 


Tata

Amintirile mele despre el in primii ani ai vietii mele ma fac sa-l vad ca prin ceata ca am avut un tata iubitor, cald, care ne iubea pe noi si pe mama...Se juca cu noi. Era mandru de noi, muncea pentru noi. Facea o echipa buna cu mama si acasa si in societate.  Am impresia de multe ori ca amintirile frumoase despre el de fapt le am pentru ca mama ne povestea frumos despre el ani la rand. De fiecare data cand mai gaseam cate un moment in care povesteam cu mama, aceasta ne spunea despre el lucruri bune pe care le-am trait alaturi de el. Ma chinui sa -mi aduc aminte ceva frumos....In minte imi trec mai mult segvente in care mi-a provocat suferinta, o oarecare durere sau frica. 

Ce s-a intamplat, oare, cu acel barbat? Ce s-a intamplat cu tata?

Brusc, apoi imi aduc aminte de duritatea lui, violenta sa fizica si verbala care mai mult trecea pe langa noi, direct spre mama sau alte fiinte din curte. Undeva in strafundul meu si acum simt frica aceea ce ma patrundea cand se apropia de casa si ii auzeam vocea din curte. Ne  imprastiam ca soriceii fricosi cand auzeam ca ajunge acasa....

Cand nu mai rezista, mama ne lua si pleca de acasa....la prietene, la rude...Ba in chirie...Cat suferea,,,Cata rusine traia......Tin minte ca s-a repetata povestea de cateva ori. Ne linisteam oarecum....Apoi, ne trezeam cu tata care venea sa o roage pe mama sa ne intoarcem acasa...Il tin minte cu lacrimi in ochi, cum plangea si spunea ca nu rezista fara noi..si in genunchi ii promitea ca va fi mai bine, ca nu o sa o mai bata.....Ca va fi mai bine....Uite asa, mama se intorcea cu noi acasa...Vroia sa crestem cu tata. Altceva nu-si imagina mai bun pentru noi.

Binenteles ca ciorba reincalzita n-avea cum sa fie mai buna. Intr-un final, inaite sa o bage pe mama in mormant de la batai, sora mea nu mai rezista.....Mica fiind, numai de 6 sau 7 ani, i-a spus mamei intr-o zi ca ea pleaca la bunici. A fost un semnal real de alarma pentru mama. Ne-a luat de aceasta data de tot si intr-o zi ploioasa a plecat cu noi la bunici....Zici eram satra de tigani.....


La inceput stiam ca e mai bine fara el. Doar am trait in casa cu el.....Apoi, vazand-o pe mama cu se zbate singura pentru noi doua, ani la rand am fost suparata pe el. Aveam momente cand o condamnam pe mama ca nu face ceva sa-l "motiveze" sa contribuie la intretinerea noastra. A preferat sa muneasca la trei joburi decat sa-l bage in puscarie ca nu ne platea pensie alimentara. Nu inteleg ce o fi fost asta? Dragoste pentru el sau pentru noi? (sa nu ne faca si mai mult de rusine ca avem tata in puscarie).....

Eram furioasa cativa ani in adolescenta mea. Incontienta mai mult, pe lipsa lui, pentru truda cu care mama ne-a tinut singura in scoala si a facut ca noi sa fim in rand cu ceilalti copii. Mama ani de zile a trait doar pentru noi...

Tata nu a murit. Insa nu mai face parte din viata noastra deja de aproape doua decenii. Timpul trece atat de repede....
Apoi, am mai crescut si mi-a trecut oarecum...Insa am o multime de intrebari la care inca n-am gasit raspuns...
Oare s-ar fi putut intampla lucrurile si altfel?
In viata deciziile pe care le luam au urmari si asupra celor din viata noastra, asta este clar.
De ce nu a stiut sa ia masuri?
Cum a putut sa stea "linistit" fara sa se gandeasca ca noi avem nevoie de ajutor? Avem nevoie de el ca tata?

Venea odata sau de doua ori in vizita, ne cumpara un suc sau o revista si poate, o pereche de pantaloni...Ma bucuram ca-l vedeam. Sincer...Ma bucuram. Mama niciodata n-a spus ca nu e suficient sau ca a venit cu mana in buzunar....Oare cum putea sa taca si doar sa se bucure ca ne vizita?
Cum e posibil asa ceva? Nu m-as fi putut astepta la asa ceva de la un om in toata firea, un om cu scaun la cap, care altadata era de vaza....
Cum se poate schimba un om cand ia calea alcoolului?
Ce l-a determinat sa faca asta "atat de usor"? Sa renunte la viata lui si sa o continue in asa hal?

Dupa ce-am ajuns la liceu aproape ca-mi era mila de el. Daca avea dorinta sa ma vada, acceptam. Deja m-am obijnuit si am acceptat ideea.....Venea cateva ore sa ne vedem....Cativa ani am vorbit doar daca il sunam eu cand mai imi aduceam aminte. De multe ori mi se parea ca am ramas in amintirea lui tot mici....

Dupa ce m-am maturizat am ajuns sa-l vizitez eu de cateva ori pe an. Nu-mi mai este mila. M-am resemnat oarecum. De multe ori ma intreb, "Ce pot sa fac eu acum?" "Oare il pot ajuta cumva?".

Apoi doar ma bucur ca nu e bolnav. Nu cred ca as putea sta fara sa fac ceva...

Lacrimez...


Eu cu cine votez?

Inspirata fiind de un dialog amuzant de pe facebook si din alte discutii si articole online, chiar am tot amanat sa-mi exprim parerea referitoare la vot, dar iata ca am si eu o parere:).

candidati la vot, cu cine votez, ponta, udera, iohanis, imagine de pe facebook, tariceanu, monica macovei, funar, despre vot, voturi din 2 noiembrie 2014, candidati la presedentie 2014, eu cu cine votez, pe cine sa votam, despre candidati la vot, candidatii la presedintie 2014,Alegeri prezidenţiale 2014,Mircea Amaritei ,Victor Ponta,Elena Udrea,WilliamBrinza (Partidul Ecologist Roman) Mircea Amaritei (Partidul Prodemo), precum si candidatii independenti Teodor Melescanu si Monica Macovei.Dan Diaconescu,Gheorghe Funar,Corneliu Vadim Tudor,Szilagyi Zsolt ,Kelemen Hunor,Constantin Rotaru

""- Dar de ce-s așa mulți? "[...].
- Ca să ai de unde alege!! (
Hedi Hoka)

Pentru ca nu ma pricep la politica, televizor nu am si de pe internet am parte zilnic de cate o pastila referitoare la alegerile din 2014 sub forma de rugaminti si indicatii pretioase. Acum, in prag de alegeri prezidentiale, inaite cu cateva zile sa merg la vot stau eu si ma intreb, precum cunoscutul personaj a lui I.L.Caragiale, "Eu cu cine votez? :)

Eu care mai am tangenta cu stirile,, mai stau online, mai am prieteni.....am o scoala si pregatire, sunt din generatia tanara care ar trebui sa contribuie la luarea deciziilor, nu?....Ma trezesc ca nu cunosc oamenii care o sa ne conduca tara. Si cati mai sunt ca mine.....Cu totii preferam sa ne vedem "de treaba", atat timp cat nimeni n-ar "treaba"cu noi....Din cand in cand, cand stam la cozi sau suferim de pe urma politicilor, mai dam vina, ne descarcam......si ne vedem in coninuare de "treaba". Dar oamenii saracii, pensionarii, tinerii....ei, mama, cum inteleg ei toata "politica"asta?

Ca sa nu ma lungesc, stau umpic si cuget ...Stau si ma uit la pozele distinsilor candidati. Vreau sa vad ce stiu eu despre ei....O sa fac un mic brainstorming, sa vad si eu pe ce baza voi merge la vot. De mers, merg! Vreau sa profit de dreptul meu!

Nu vroiam sa incep cu el dar asa e poza:d...Victor Ponta. Nu-l cunosc pe omu asta, pe bune! Dar cand ii aud numele ma ia asa o stare, nu stiu unde.....Habar n-am de ce mai mult am vazut mesaje negative despre el, parodii si habar n-am de ce acestea ii fac pe oameni sa-l cunoasca si mai bine.... Cert este ca peste tot in tara asta e plin de bannere cu el,...Oriunde intorci capul, domnul Victor e prezent. Imi este teama ca o sa ajunga printre primii. De ce mi-o fi teama? Iar nu stiu....

  Klaus Iohannis. Nenea asta e roman? O matusa m-a pus sa semnez o hartie unde era numele lui? Am zis hai sa fac o fapta buna. Si eu am umblat din usa in usa cu chestionare......O fi bine, o fi rau? Pot semna hartii cu mai multe nume ale candidatilor? Stie cineva daca semnez o hartie sau 20?Initial am auzit ca e tare la Sibiu. Apoi dintr-o "sursa mai apropiata" am auzit ca nu prea si-a facut treaba la Sibiu....Acuma eu pe cine sa cred?

Elena Udrea. Aceasta domnita Barby mereu prezenta in parodii alaturi de Base. Imi placea acolo unde era, la partid, cand misca cate ceva de acolo si era mediatizata. Parca ma facea mandra ca o femeie face ceva in tara asta. Acum, cu toate ca sunt femeie, ma intreb ce sa caute o femeie ca presedinte? Sa fiu eu mai traditionalista? Sa-mi fie mie ciuda ca femeie ca domnita asta s-a ajuns si sa nu suport aceasta idee? Nu o vad toata ziua la cratita dar nici ca presedinte. Of...

Kelemen Hunor. Am auzit de el. Nu-mi spune nimic. Nu stiu nimic. E bine sa aiba si minoritatile un reprezentant. Oare chiar ar fi posibil sa fim condusi de un ungur? Pe bune? (Nu am nimic cu ungurii, chiar mi-s dragi,...unii mai mult ca altii).

Dan Diaconescu. Un pitic grizonat care vorbeste pe nas la televizor si are impresia ca misca mase. O fi miscat pe cei cu masa musculara si umpic de creier?

Teodor Melescanu. L-am vazut de cateva ori la tv. Palid, nu-l vad sa faca mare branza cu tara noastra. Nu stiu nimic altceva despre el dar imi permit sa ma exprim pe blog.

Doamna Monica Macovei a iesit de undeva din ceata, brusc. Nu stiam nimic despre ea pana cand o gramada dintre prietenii mei din lista de facebook (si am aproape 4000), au inceput sa strige mai cu gura mare, mai silentios ca merita votata. Pana acuma nu am auzit nimic aproape de ea. Si de cateva saptamani bune o vad intre mamici, o sa vad ca face "treaba "te miri pe unde.....mediu....scoli, si alte zone unde se gasesc "prietenii mei".....Of, of...mai, mai....intre adolescenti....Femeia asta brusc, face minuni, frate! Mai, mai ca ma gandesc sa intru in turma.....Ce sa fac...Doar sunt si eu oaie....Asta numa petru ca nu stiu ce sa fac. Niciunul dintre candidati nu m-a facut sa simt ca merita sa am incredere in el. Ca ajungand el la putere va face ceva, vizibil contructiv pentru noi, tara asta. Brusc prezenta peste tot si recomandata cu caldura....E femeie. O femeie la putere? Pe bune?

De Constantin Rotaru n-am auzit nimic in viata mea. Nici nu stiu cum arata. Cum as putea sa -l votez in aceasta situatie, oare? Doar asa, ca sa -mi exercit dreptul la vot, sa ma aflu in treaba.

In aceeasi oala este si domnul William Brinza, Mirel Mircea Amaritei si Zsolt Szilagyi....Nu i-am vazut. N-am auzit de ei. Iata ca se apropie alegerile si sunt oameni din lista de care nici n-am auzit....Incearca si ei, nu stiu ce.....O fi ceva important la cv sa apari in lista candidatilor. Ma gandesc ca or avea si ei sustinatorii lor.....

Corneliu Vadim Tudor. Domnul acesta cred ca si din mormant se va intoarce ca sa candideze la presedentie. Imi place ca nu se lasa. Poate acum cativa ani putea sa mai faca ceva....Gura mare facea sigur.... Dar acum, imi este teama ca ar fi cam depasit de situatie.

Nu in ultimul rand, Gheorghe Funar. Ma gandesc ca se cam plictiseste la pensie si vrea sa mai iasa din cotidian. Ce curaj sa vrea sa se bage intre haitele din Bucuresti. Cred ca ramane pana la urma sa se bucure de pensie pe meleagurile clujene:).

Daca am omis pe careva, sa ma ierte. Am facut asta pentru ca nu-i cunosc.


Stau si ma uit ce stiu eu despre oamenii acestea. Care dintre ei e mai potrivit ca sa ne conduca tara noastra draga? :) Zambesc. In minte imi trece acum ideea ca oamenii astea de fapt, oricare ar iesi la vot, vor fi doar tapul ispasitor. De fapt toate se petrec undeva in spate si spre ei doar vom arunca cu noroi  si vom scuipa atunci cand vom simti nevoia sa dam vina cum ne-am obijnuit deja, fiind mult mai simplu decat sa facem ceva. Asadar, daca stau bine sa ma gandesc, nici acum, dupa ce vad ca prea multe nu stiu despre ei....Inca tot nu m-am ajutat sa fac pasul mai usor.....

Cred ca voi proceda in 2 noiembrie la vot precum fac atunci cand toti copiii vor sa fie voluntarii mei la jocuri....Voi face o numaratoare, ca sa nu se supere nimeni. Daca sunteti in acelas impas ca si mine, numaratoare e simpla:

"O bobica, mazarica, pic-poc, pica!"

Succes la vot!;)



Te poti schimba de dragul persoanei de langa tine?

Inca nu sunt o baba "comunista" dar ma amuz de mine ca uneori ma trezesc ca gandesc! :). Da, cred ca asta fac, gandesc.

De multe ori stau si ascult persoane care se pare ca ma suna sau vin la mine sa le ascult. Sa ma bucur pentru ele, sa sufar alaturi de ele, sa ma scap cu o parere sau pur si simplu sa pierdem vremea la mici barfe.

Din cand in cand atunci cand se intampla sa  gandesc mai imi scapa si cate o "cugetare".

Ieri, de exemplu, am ajuns eu la o mica "concluzie": Cand intri intr-o relatie cu cineva accepti acea persoana asa cum este ea, cu defecte si calitati. Mai tarziu, ori il/o accepti asa cum este cu defectele sale, ori cauti pe cineva cu mai putine defecte. Nu ai cum sa-i ceri persoanei sa se schimbe pentru tine si pentru ambitiile tale. Lafel si tu personal, chiar daca pe moment spui ca "te schimbi", faci asta pentru o scurta perioada de timp, dar revi la obiceiurile tale.  Cel mai bine e ca atunci cand te implici intr-o relatie sa fie cu o persoana cu cat mai multe calitati din punctul tau de vedere. Dar ce ne facem ca se pare ca la inceputul unei relatii mai mult vedem calitatile celui de langa noi? "

Voi cum vedeti aceste lucruri? Te poti schimba de dragul persoanei de langa tine pentru ca relatia sa continue?

Despartire sau pauza?

Baietii astea, mama lor! :)
Fetele astea, cine sa le mai inteleaga? :)

Sa fii intr-o relatie sanatoasa te face sa te simti implinita. Esti linistita si poti sa mergi mai departe.. In fiecare zi cand te trezesti parca prinzi aripi..Stii ca cineva e acolo langa tine. Te sustine sau, pur si simplu ai pentru cine sa faci lucruri ...Te asteapta acasa sau se gandeste la tine. Se raporteaza la tine. Are planuri cu tine. E un sentiment de implinire pe care nu ai cum sa-l traiesti decat sub alta forma daca esti singura.

Ce se intampla oare cu oamenii care odata se iubeau si aveau planuri comune. Nu cred ca de pe o zi pe alta viziunea lor comuna se sterge cu buretele. Insa ceva se intampla. Acel ceva face ca relatia sa nu mai aiba aceeasi placere. Apare sentimentul de neliniste. Apar framantarile, gandurile...Nesiguranta. Zi de zi traiesti intr-o incertitudine. Ceva s-a intamplat cu cel de langa tine. Nu mai e cum era.

Este posibil ca schimbarea asta sa se intample chiar la tine. Tu esti cea care poate are nevoie de mai mult sau care nu are nevoie de atat de multe. Te-ai gandit la asta?

Cat zbucium...

Acum cand traim in era comunicatiilor. Avem mii de minute si sms-uri, avem nenumarate posibilitati de vorbit online. Stam si ne framantam in noi de multe ori si doar presupunem ce a vrut sa spuna celalat intr-un sms sau intr-un mesaj pe chat. De cele mai multe ori gresim cu aceste presupuneri. Stam si pierdem vremea aiurea, pe bune, sa analizam fiecare cuvant pe care ni l-as spus in sms sau pe chat....Despicam firul in patru cand am putea, foarte "simplu"sa sunam persoana si sa il intrebam ce vrea sa spuna...

Nu ar fi mai simplu sa folosim miile de minute si sa dam telefoane daca simtim nevoia sa ne transmitem ceva? Daca vrem ca celalat sa stie ca ne gandim la el n-ar fi mai simplu sa -i spunem asta cumva?

Ce bine ar fi sa putem sa ne contientizam mai usor trairile, temerile ...si dupa, sa le si transmitem parterenerului nostru. Presupun ca ne-ar ajuta inzecit. Nu am pierde timp pretios doar analizand si sperand aiurea.

In fiecare relatie apare cate o criza. Se pare ca face parte din viata. Dar cum reusim noi oare sa le gestionam? Cand merita sa luptam pentru ce avem si cand nu merita? Cand e mai bine sa ne retragem la timp decat sa ramanem acolo de unde este posibil sa iesim sifonati daca asteptam ca lucrurile sa se rezolve de la sine?

Comunicarea!. La toate problemele aceasta e solutia. Uneori este atat de greu sa ne asumam niste lucruri. Uneori este si mai greu presupunand ca vom pierde pentru inceput. Dar daca nu ne riscam nu castigam, asta e clar.


Viata asta este atat de scurta. Oare chiar merita sa avem nopti nedormite, pline de ganduri de cum ar fi daca....sau de ce? Nu e mai simplu cu lucrurile clare? Ori e alba, ori e neagra?

De cele mai multe ori ne ne complicam situatiile in care ne aflam. De cele mai multe ori din cauza obijnuintei, a starii noastre de conform, preferam sa stam in balta. Amanam sa ne asumam responsabilitatea....Ne este frica,

Dupa ce ne luam inima in dinti, ne asumam ce avem de asumat, luam taurul de coarne si vorbim cu siguranta multe dintre raspunsurile la semnele noastre de intrebare isi gasesc loc sa apara.

Binenteles ca este nevoie de o oarecare maturitate ca sa ajungi sa poti comunica. Iar un impas in relatie te poate ajuta in drumul tau spre maturizare. Exact prin asta treci acum. In momentul in care iti asumi unele lucruri si treci la rezolvarea lor ai inceput sa mai faci un pas spre maturizarea ta.

Iar intr-o relatie nu esti doar tu singura. Sunteti amandoi. Degeaba te topesti si te micsorezi in fiecare zi...Te faci buna de nimic si vrei  SA TE SCHIMBI ca sa mearga treaba.....Treaba merge daca amandoi vreti asta. Daca doar tu vrei asta (mai mult) iar el a inceput sa se gandeasca si la posibilitatea de a-si continua viata fara tine....Nu crezi, draga mea prietena ca ar trebui sa incepi sa vezi ca tu esti cea mai importanta in ecuatia aceasta?


Mă întorc acasă în fiecare an.....

Mă întorc acasă în fiecare vară, chemata  de amintirile copilariei mele....Acasa....Acest cuvant. Pentru mine de fapt "Acasa" e mai multe locuri si inca nici unul dintre ele nu semnifica ceea ce cred ca ar trebui cu adevarat...Locul acela unde voi gasi linistea deplina alaturi de propia mea familie....

De mult nu am mai repirat în pieptu-mi de prin iarba curţii casei copilarie mele miresme adiate din flori de acăţ, sau din gradinuta mamei.....Mama nu ma mai asteapta in faţa porţii, gătată-n rochia-nflorată. I-a luat locul bunica, care abia asteapta sa ne vada...

As vrea sa ma bucur mai mult de prezenta lor...oameni dragi inimii mele....N-as vrea sa ajung ca sa
mă mir că nimeni nu deschide portile, sau ca ochii mamei acolo-n ogradă privindu-mă cu lacrimi de dor nu mai sunt. Doar mai auzim prin triluri sparte de vânt, ecourile glasului ei sau a bunicii....

Nostalgie de toamna....

Ocean de liniste si pace

Ce sentiment! Ce trairi cand apare cineva in viata ta care iti ia grijile parca si durerea dinaite, doar tinandu-te de mana....doar fiind acolo langa tine...Noptile se transforma in zile. Un ocean mare de momente de discutii nesfarsite. Iti inlocuieste lacrimile cu zambete. Fiind neconditionat langa tine, te face in doar cateva saptamani, sa uiti tot ce-a fost in trecut. Te iubeste si il iubesti. Nu iti mai trebuie nimic. Timpul sta in loc. Fara sa stii cand, cum sau de ce....Te trezesti fericita peste noapte. Linistea si pacea si-au facut loc din nou in viata ta. Nu poti decat sa-ti doresti ca acest sentiment sa ramana mult timp de acum inaite.

se tin de mana, tineri se tin de mana, indragostiti, imagine de pe www.pelerinortodox.com, mana de mana, mana in mana, ma ia de mana, te ia de mana, fericirea, fluturi, iubire, iubire neconditionata, lacrimi, langa tine, liniste si pace, sentimente, tinere de mana, trairi, viata are gust, zambete, 


Test ... de sarcina

Acum ma amuz.

Acum cateva minute stateam cu strangere de inima si stomac mic in asteptarea liniutelor roz...

De vre-o doi ani am simtit ca vreau un bebe.
De un am s-a intensificat aceasta stare.

De cateva luni am si cu cine sa-l procreez.

De cateva saptamani am si inceput munca placuta de comun acord :)

De cand mi s-a sugerat sa fac un test am trait o senzatie de bucurie amestecata cu teama.

De doua zile am amanat sa intru la farmacie.

De cateva ore mi-am luat inima in dinti si am cumparat un test.

Am mai amanat doua ore...(din motive "tehnice")

Ce senzatie!!!

Primul test....doar o liniuta...asta e. Altii se chinuie ani de zile. Era culmea ca la noi sa se petreaca lucrurile atat de repede....

Deja ma vedeam cu sticla de Giusto :))).ca sa dam vestea cea mare...cum o sa ma asez eu la casa mea, cum o sa -mi creasca burtica, cum o sa-mi cumpar jucarii pentru bebele meu....Cum o sa cumpar lucrusoare mici....Cum o sa fiu mangaiata pe burtica....Cum o sa (re)citesc povesti.........cum...viata mea o sa renasca!

Uuu, ce senzatie! Parca in cateva minute cursul vietii mele poate sa se schimbe....poate sa se indrepte spre ceva mult mai profund. Sa traiesc si mai intens, la un alt nivel....

Imi place din ce in ce mai mult ideea si visul meu. Nu ma vad mireasa dar mamica ma vad.

Sunt gata sa fiu mamica chiar daca am momente cand ma cuprinde un sentiment de teama, de necunoscut....

test de sarcina, primul test de sarcina, viata are gust, cum ar fi sa fiu insarcinata, vreau bebe, sunt gata sa fiu mamica, vreau sa fiu mamica, bebe, vreau bebelus, viata are gust, senzatii tari, trairi, vise si dorinte, planuri de viitor, viitoare mamica



O cutie de ciocolata buna si muti muntii din loc doua saptamani

O mica atentie te face sa te simti in al noualea cer. Mai mult, umpic de timp petrecut cu cineva care iti arata interesul fata de tine si parca capeti aripi din nou.

Doua saptamani de acum inaite simti ca poti muta muntii.

Oare constientiezeaza barbatii astea cat de mult conteaza atentia lor pentru noi? Cum pot scoate la iveala cele mai profunde sentimente de care poate nici nu ne gandim ca suntem capabile....

Realizez ca nu conteaza varsta. La 7 ani, la 14 ani, la 20 de ani, 25 sau 30 de ani....40 de ani.....Femeia este sensibila la orice varsta.....Doar cateva ore pretecute cu cineva care are ochi si urechi doar pentru tine si gata, bateriile ti se incarca cum ai bate din palme....

La suprafata realizez ca nici macar nu conteaza daca are bani sau e rupt din soare de frumos....Timpul acesta petrecut impreuna....Discutii nesfarsite despre nimicuri....si lucruri importante....Plimbari nesfarsite....Intalnirea privirlor din cand in cand si glumele care te fac sa razi cum de mult nu ai mai facut-o.....

Uneori apare asa, cand nicimacar nu te astepti . Un fost coleg de scoala pe care nici nu l-ai bagat in seama atunci, un prieten din copilarie.....Poate chiar cineva online care apare cand ai nevoie, timpul potrivit pentru cateva minute de discutii....Doar cateva momente de vorbe...Nimicuri sau nic nu mai conteaza. Razi cu gura pana la urechi si te amuzi. Te simti bine, cum parca de ani de zile nu ai mai facut-o.

Te cucereste si cu asta gata. Nici nu iti dai seama cum trece timpul.... Cateva ore sau poate zile, functionezi altfel....sub efectul ciocolatei.

Nici nu stiu, o fi bine, o fi rau sa te lasi purtata de val?

Cert este ca rau nu e sa traiesti asfel de momente. Nu mai conteaza daca dupa te trezesti si viata merge mai departe. Viata are gust pentru ca traim asfel de momente care ne scot din cotidian, ne bucura de fiecare data cand apar atunci cand te astepti mai putin....

femei, femei si barbati, indragostire, te cucereste, imagine de pe www.businessmagazin.ro, atentia barbatului, timp petrecut impreuna, plimbari, despre femei, fetele, sensibilitate, simplitate, ciocolata, cutie de ciocolata frantuzeasca, femei si barbati, timp petrecut cu barbatul frumos,