Mă întorc acasă în fiecare vară, chemata de amintirile copilariei mele....Acasa....Acest cuvant. Pentru mine de fapt "Acasa" e mai multe locuri si inca nici unul dintre ele nu semnifica ceea ce cred ca ar trebui cu adevarat...Locul acela unde voi gasi linistea deplina alaturi de propia mea familie....
De mult nu am mai repirat în pieptu-mi de prin iarba curţii casei copilarie mele miresme adiate din flori de acăţ, sau din gradinuta mamei.....Mama nu ma mai asteapta in faţa porţii, gătată-n rochia-nflorată. I-a luat locul bunica, care abia asteapta sa ne vada...
As vrea sa ma bucur mai mult de prezenta lor...oameni dragi inimii mele....N-as vrea sa ajung ca sa
De mult nu am mai repirat în pieptu-mi de prin iarba curţii casei copilarie mele miresme adiate din flori de acăţ, sau din gradinuta mamei.....Mama nu ma mai asteapta in faţa porţii, gătată-n rochia-nflorată. I-a luat locul bunica, care abia asteapta sa ne vada...
As vrea sa ma bucur mai mult de prezenta lor...oameni dragi inimii mele....N-as vrea sa ajung ca sa
mă mir că nimeni nu deschide portile, sau ca ochii mamei acolo-n ogradă privindu-mă cu lacrimi de dor nu mai sunt. Doar mai auzim prin triluri sparte de vânt, ecourile glasului ei sau a bunicii....
Nostalgie de toamna....
Nostalgie de toamna....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
părerea ta