Cand te desparti din vina ta, încerci o
vreme sa te lupti cu ireversibilul, îti
dai seama ca n-are sens, te lamentezi de
forma si renunti. Cand te desparti din
vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa întelegi ce s-a întamplat. Iei
povestea de la capat, pas cu pas si te
chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt
drum.
La fel se întampla si atunci cand te
desparti de tara ta. Dezamagit, înselat,
manios, îndurerat. Nu ti-e usor s-o lasi.
Tara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe
celalalt mal al lumii si cauti raspunsul:
ce s-a întamplat cu tara mea de-am fost
nevoit s-o parasesc.
Romaniei i-a disparut rostul. E o tara
fara rost, în orice sens vreti voi. O tara
cu oameni fara rost, cu orase fara rost,
cu drumuri fara rost, cu bani, muzica,
masini si toale fara rost, cu relatii si
discutii fara rost, cu minciuni si
înselatorii care nu duc nicaieri.
Exista trei mari surse de rost pe lumea
asta mare: familia, pamantul si credinta.
Batranii. Romania îi batjocoreste cu
sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si
în frig. Sunt umiliti, bruscati de
functionari, uitati de copii, calcati de
masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi
la vot, ca vitele, momiti cu un kil de
ulei sau de malai de care, dinadins, au
fost privati prin pensii de rahat. Vite
slabe, flamande si batute, asta au ajuns
batranii nostri. Caini tinuti afara iarna,
fara macar o mana de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune
a unei generatii care a trait atatea
grozavii e stearsa de pe banda, ca sa
tragem manele peste. Fara batrani nu
exista familie. Fara batrani nu exista
viitor.
Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o
leguma, o gaina, un purcel. Foarte
inteligent. Daca se întampla vreo criza
globala de alimente, thailandezii vor
supravietui fara ajutoare de la tarile
"prietene".
La noi chestia asta se numeste
"agricultura de subzistenta" si lui tanti
Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca
taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul
de la hypermarketuri frantuzesti si
germane, ca d-aia avem UE.
Cantatul cocosilor dimineata, latratul
vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita
pana de Ignat, corcodusele furate de la
vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles
nu le-au trait, nu le pot întelege si,
prin urmare, le califica drept niste
arhaisme barbare. Sa dispara!
Din betivii, lenesii si nebunii satului se
trag astia care ne conduc acum. Neam de
neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce
fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au
urat întotdeauna pe cei care se trezeau la
5 dimineata si plecau la camp cu ciorba în
sufertas. Pe toti gangavii si pe toti
puturosii astia i-au facut comunistii
primari, secretari de partid, sefi de
puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea
cimitirului, de mila, de sila,
crestineste.
Credinta. O mai poarta doar batranii si
taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un
strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos,
care trebuie împaturit într-un fel anume
si pus la loc în lada de zestre împreuna
cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus
bine, ca poate îl va mai purta cineva.
Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia
cu ei la cer pe Dumnezeu.
Avem, în schimb, o varianta moderna de
credinta, cu fermoar si arici, prin care
ti se vad si tatele si portofelul
burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei.
Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate,
ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze,
domnu parinte, e urgent.
Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne
vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii
doar de ziua lor, daca au mai prins-o.
Bisericile se înmultesc, credinciosii se
împutineaza, sfintii de pe pereti se
gandesc serios sa aplice pentru viza de
Canada .
Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc
un italian batran si cu bani, cu care se
marita. Baietii nostri fura bancomate,
joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor
bani, altfel se prostitueaza pana gasesc
un italian batran cu care se marita.
Parintii nostri pleaca sa culeaga capsuni
si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi
facem infarct si cancer pentru
multinationalele lor, conduse de
securistii nostri.
Suna-ti bunicii, pune o samanta într-un
ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii
si pentru morti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
părerea ta