Dor de mine...

În sfârșit îmi fac curaj să mă descarc.....Să recunosc că sunt momente când sufăr ca un câine. De câteva luni mă implic în tot ce-mi iasă în cale doar ca să nu stau în casă să simt apăsarea asta care mă înconjoară. E ceva normal până la urmă. Da este. Da, vreau să-mi treacă. Mereu pentru a depăși stările neplăcute în care mă regăsesc din când în când mă ascund în multă treabă. Îmi place! Îmi este dor.....Era să uit că îmi este dor. Îmi este dor de tine. Azi mai mult ca niciodată mi s-a făcut dor de tine, de noi. Nu regret. Îmi place chiar să recunosc. Mai am puțin și te-aș suna să văd ce mai faci. Sunt momente scurte când îmi permit să mă gândesc la tine, la noi. În noaptea asta am fost la filme toată noaptea. Da, eu care nu suport să merg la cinema, am fost la trei filme unul după celălalt. Ultimul, chiar m-a ajutat să mă descarc și să plâng cum de mult nu am mai plâns. Binenteles, egoistă fiind ca de obicei am plâns pentru mine, pentru lipsurile mele, pentru.......Nu am empatizat cu problemele celor din film. Asta e. Fiecare are trăirile lui. 

De fiecare dată când mă gândesc la tine îmi aduc aminte de noi în zilele bune. Da, cred că e ceva normal...Nu regret....Nu regret nimic. Zâmbesc gândindu-mâ la noi, cei care am fost. Sunt nostalgică. În acelaș timp știu că acuma îți este și mai bine. E un sentiment atâta de plăcut.

Îmi este dor de mine când eram liniștită,  îmi este dor de sentimentul acela greu de descris acum în cuvinte. Parcă am trăit în altă poveste. O, dar ce poveste. O ce dor  îmi este de mine, cea care eram atunci cînd erai tu în viața mea. Cum eram eu atunci? Stau de câteva minute bune să-mi aduc aminte de mine așa și parcă m-am blocat. 

Știu că intrăm in viețile oamenilor doar pentru o perioadă de timp. Știu. 

Ganduri

Nu stiu cum se face ca mereu aveai asteptari de la mine lucruri pe care nu le faceam pana la urma sau, poate le faceam in felul meu, iar tu nu stiai sa le apreciezi.

Uneori te intrebai de ce nu mai scriu pe aici despre trairile mele....Da, in perioada noastra de impacare se pare ca nu m-a atras deloc sa scriu....Nu mai traiam la acea intensitate ca de obicei...Mai mult, cateva luni realizez ca am intrat intr-o stare de vegetatie, intr-o stare ciudata in care nu am mai fost eu, cea activa, cu o multime de idei si initiative....Am devenit o "lenesa"....Da.
Cred ca de la inceput, cand am hotarat sa ne impacam, in adancul sufletului meu nu eram convinsa ca e ceea ce trebuie sa facem cu viata noastra. Asta am simtit mereu. Cred ca si tu. Insa, ne cunosteam, ne era mai simplu asa. Este destul de greu sa incerci sa o iei de capat cu altcineva...Era mai simplu asa, poate. Iar noi doi am devenit atat de comozi incat......Alta explicatie nu am.

De aceasta data insa cand din nou am luat decizia sa facem pasul important de a ne desparti m-a uimit cat de repede ai suflat usurat de parca eu te-am obligat sa ajungem in aceasta situatie. A fost alegerea din ambele parti.  Asta e, am incercat....am incercat....Se pare ca intradevar asta a trebuit sa se intample. Viata noastra trebuie sa inceapa alte capitole, in care fiecare sa fie pe alte carari....

Odata cu trecerea zilelor, sunt din ce in ce mai convinsa de acest lucru si nu-mi doresc decat sa reusesc sa trec repede peste, fara prea multa suferinta si regrete. Pana acum nu am facut nimic care sa-mi aduca regrete. Vreau ca si de acum inainte sa -mi traiesc viata asa, fara regrete. 

Experiment - suntem mai frumoşi decât credem

Mereu avem aşteptări de la cei din jur şi cred că şi mai mult, le avem de la noi înşine. Este aşa de interesant acest experiment în care se dovedeşte încă odată cum ne vedem pe noi înşine. Ce bine ar fi să ne uităm de acum în oglindă şi să ne vedem măcar din când în când ce frumoşi suntem.

EXPERIMENT Suntem mai frumoşi decât credem. Clipul care îţi va schimba percepţia despre propria persoană