Prin mâinile Ioanei Găzdac (fondator Resurse de petreceri – Cluj) au trecut zeci de tineri, cărora le-a predat microbul animației, adică i-a învățat cum să umple timpul copiiilor pentru care joaca este cel mai important job. Întâi s-a jucat cu mii de copiii hiperactivi în calitate de animator al spațiilor de joacă și s-a bazat (dincolo de dragostea pentru cei mici) pe ceea ce a învățat a cursuri în România și în străinătate. Din povestea ei am aflat că lucrurile nu trebuie făcute după ureche la un spațiu de joacă și am găsit explicația tinerilor care râd forțat și în scurt timp își părăsesc angajatorul. Militează pentru splitarea meseriei de animator, în cel dedicat taberelor și în cel dedicat petrecerilor de copii. (la finalul articolului Ioana a făcut un tabel cu diferențele dintre cele două).
 |
| interviuri, aparitii in ziar, aparitii pe bloguri, despre animatie, cariera, afaceri, afaceri mici, animatie, animator de petreceri, animatori de tabere, interviuri pentru blogari,cursuri de animatori, curs animatori de petreceri, curs animator centre de vacanta, formare animatori, animatori pentru petreceri, formator de animatori, resurse de petreceri, resurse de animatie, diferenta intre animatorul de petreceri si animator centre de vacanta |
Am început cu animația încă din timpul liceului (am urmat Colegiul Pedagocic “Gheorghe Lazăr” din Cluj – Napoca la secția “Instructor Animator” unde cadrele didactice încă nu înțelegeau foarte bine cu ce se mănâncă acest domeniu. Era un program pilot al Ministerului pentru că în câțiva ani au revenit la educatori și învățători. În timp ce noi la practică nu intram aproape deloc în contact cu copiii decât observându-i la masă, afterschool sau la Palatul copiilor, au venit cei de la Wold Vision să caute voluntari și au postat un afiș. Din toată generația mea eu am fost singura care m-am dus cu ei atunci. Ne-au format într-un weekend lung cu doi formatori de la București și apoi, până la sfârșitul anului școlar, am reușit să mă implic în proiectul lor de atunci, în câteva ieșiri în satele din apropierea Clujului unde ne-am dus să ne jucăm cu copiii. Eram cea mai mică (17 ani). Restul erau studenți și tineri. Atunci am învățat primele jocuri și metode de animație care mi-au prins tare bine. (Le-am folosit la liceu când în sfârșit făceam ceva cu copiii după ce mâncau la prânz, înaite să-și facă temele la afterschool, la examenul din clasa a XII-a pentru diplomă și ulterior, la Cursul de Animatori Centre de Vacanță unde mi-au descoperit francezii entuziasmul și potențialul).
În Clasa a XII-a cei de la Asociația Română de educație Speologică (ARES) tot la noi la liceu au făcut invitația de a participa la cursul de Animatori Centre de Vacanță (îl organizau în parteneriat cu o federație franceză de animație (Federația Leo Lagrange din regiunea Parc-du-Vercors). Mama mi-a dat ultimii bani din casă pentru a urma aceste cursuri și eu spun că a făcut cea mai bună investiție pentru viitorul meu – m-a ajutat să-mi descopăr vocația și să lucrez cu pasiune ceea ce-mi place cu adevărat). Pe scurt, am urmat primul stagiu la cursul de Animator centre de vacanță… Nu știam deloc limba franceză dar ei m-au îndrăgit și mi-au propus să fac stagiul practic la ei în Franța. Nu am ezitat și am acceptat.. în aceeași vară am petrecut patru săptămâni la ei în centrele de vacanță și am văzut exact în ce constă această muncă, am învățat limba… iar toamna am urmat al treilea stagiu de formare animatori centre de vacanță la noi în țară tot sub supravegherea lor și a colegilor români… Apoi în cei patru ani de facultate am rămas alături de echipa lor. Între timp au mai dezvoltat alte proiecte de mediu, iar cu asociația CRIM – Centru Român de Inițiativă pentru Mediu – am facut voluntariat… Apoi cu ARES am lucrat ca și animator socioeducativ prin școlile din Parcul Natural Apuseni… în vacanțe lucram în tabere unde am tot fost la cursuri de formare și traininguri și am evoluat (de la animator centre de vacanță la director centre de vacanță și formator de animatori). Când am terminat facultatea m-am angajat la firma lor – Adventure CAMPS. Deci am crescut cu ei din 2004 până în 2011 (cele mai tari tabere de aventură, excursii, vizite și teambuilding-uri ). Pe lângă faptul că am cunoscut o mulțime de oameni, tineri cu pasiuni și cu vocații de la care am învățat o grămadă de lucruri, am învățat să fac o mulțime de activități la care nici n-aș fi visat și am văzut o mulțime de locuri în România și în Franța unde nu mi-aș fi permis să ajung fără să fac voluntariat sau să muncesc cu ei. Dintr-o fată introvertită și speriată am devenit o persoană sociabilă, iubită și respectată pentru ceea ce făcea.
Cum am ajuns să lucrez în domeniul evenimentelor pentru copii? La început, tot cu ei. În 2008, după ce m-am angajat la ei la birou, nu mai primeam ajutor finaciar de la mama. A fost alegerea mea de a rămâne în țară și de a nu pleca afară. Am rămas așadar cu chirie, cheltuieli și facturi pe cap. Salariul era mic și nu-mi ajungea decât pentru chirie și facturi. Mai aveam multe de cumpărat, sora mea era încă la liceu. În Cluj erau câteva spații de joacă (atunci vreo 3 – 4). Șefa mea din acea vreme a început o colaborare cu Școala Internațională unde trebuia să facem animație la petrecerile copiilor de acolo. M-a trimis acolo de câteva ori. Eu între timp am fost chemată din întâmplare la ceva evenimete. În scurt timp am realizat că nu era personal la spațiile de joacă și doar asta știam să fac – să mă joc. Am început să le scriu și am început să colaborez la început cu un spațiu, apoi cu două.. și ulterior, cu mai multe… Lucrau doar cu educatoarea și nu erau oameni efectiv. Din 2008 până în 2011 mergeam la muncă și după birou fugeam la petreceri după masă sau în wekenduri. Am început să am mai multe solicitări decât puteam onora. Așa se face că am luat-o cu mine pe sora mea, apoi încă vreo trei prietene și tot așa. Cu cei de la Adventure CAMPS am participat la București la târguri cu activități extrașcolare.. Acolo am văzut de fapt ce făceau în București la petreceri, animatori costumați, servicii, etc. Am venit la Cluj și mi-am propus să fac și eu… Au durat câțiva ani în care munceam fără oprire în weekend-uri. Mi-am cumpărat costume și materiale, mi-am luat prietenele cu mine și asta au fost începuturile… Făceam ce-mi plăcea. Eram apreciată și solicitată. Din 2011 cei de la Adveture CAMPS și-au schimbat politica, au renunțat la postul meu. Între timp însă mi-am creat un PFA și am continuat să lucrez pe cont propiu. Colaborez și acum cu ei. Era o piață liberă la Cluj. Așa că au venit și din Ploiești aici cu serviciile lor, etc. am mai făcut câteva cursuri de Lucrător de tineret și de Formator.
După câțiva ani în care am lucrat mult dar haotic, în 2012 am avut șansa să fac un curs de antreprenoriat și de atunci am reușit să fac ca această muncă să se transforme într-o mică afacere ș să trăiesc doar din asta. Bineînțeles că am adăugat mai multe servicii, am început să colaborez cu tineri și cu spații de joacă, să investesc serios în materiale și costume. Și să pun accent pe formarea oamenilor în acest domeniu, al petrecerilor pentru copii. Am creat propriul meu suport de curs, după modelul celor la care am fost, adaptat la evenimente. Îl folosesc la training-uri. Am organizat aceste training-uri la Deva, la Turda și am ajutat câțiva tineri cu cunoștințele mele să-și dezvolte afacerea lor de Evenimente pentru copii la ei în oraș. Oricând aș mai avea ocazia, cu drag aș mai facea-o. La Cluj ofer formare în general gratuit pentru că intenționez ca la final să rămân cu câțiva tineri în echipă.
 |
| interviuri, aparitii in ziar, aparitii pe bloguri, despre animatie, cariera, afaceri, afaceri mici, animatie, animator de petreceri, animatori de tabere, interviuri pentru blogari,cursuri de animatori, curs animatori de petreceri, curs animator centre de vacanta, formare animatori, animatori pentru petreceri, formator de animatori, |
Calități pentru a ajunge animator de petreceri copii
Dacă ai motivație și îți place domeniul, ai ocazia să le dezvolți pe parcurs, cam în 3-6 luni. Din experiența mea, cred că trebuie să ai totuși câteva de la început: să-ți placă să te joci și să înveți jocuri tot timpul… Pentru petreceri de copii ar trebui să fii tânăr, cu carismă și lipici la copii, Descurcăreț și adaptabil, Responsabil și punctual, Rezistent la stres, Creativ, Comunicativ și cu Inițiativă.
De la început trebuie să fii motivat (ori să-ți placă mult între copii, ori să ai nevoie de bani dar să-ți placă să te joci, ori să vrei să dezvolți personal dar să-ți placă între copii și să te joci…) și cu inițiativă.
Am obsevat că au succes în acest domeniu persoanele care sunt timide între adulți. Între copii se pot relaxa. Acestea îi ajută să devină sociabili, le conferă încredere și îi respectă așa cum sunt. Îi iubesc pentru ceea ce fac. E un cerc plăcut. Tu te joci cu ei, te faci ascultat și plăcut, ai satisfacție pentru că te ascultă, ei se simt bine și te plac pentru că îi distrezi cu propunerile tale, cu felul în care te comporți în preajma lor.
Tinerii peste 17 ani pot să se formeze în acest domeniu făcând parte dintr-o asociație ca și voluntari (în general în cadrul lor au loc asfel de întâlniri).
Pot să urmeze cursuri de formare animatori socioeducativi tot în cadrul proiectelor de la asociații care intenționează să intre în grădinițe sau școli cu informații pentru copii.
Pot urma cursuri de animatori centre de vacanță (eu mai știu pe lângă Adventure CAMPS pe cei de la Tabăra VIAȚA (Petroșsani) și pe cei de la Outdoor 4 You Camps care organizează asfel de cursuri la începutul verii pentru a lucra tinerii cu copiii în taberele lor). Dar cu siguranță mai sunt și alții care fac asta în țară.
Apoi ca să se formeze pentru evenimente și petreceri de obicei aceste training-uri se fac în interiorul firmelor care propun asfel de servicii. În Cluj-Napoca eu le organizez de obicei la început de an și în toamnă după ce vin studenții din vacanță. Le organizez în colaborare cu spații de joacă. Pentru doritori ioanagazdac@gmail.com sau 0741020439.
În scurt timp înveți metode de animație și jocuri, să lucrezi în echipă, să vorbești în fața oamenilor, diverse activități de petrecere a timpului, de distracție, dansuri. Apoi, peste câteva luni, activități extrașcolare, ateliere, workshop de picturi pe față, modelaj de baloane, fun science, etc. Ca în orice domeniu este nevoie de timp ca să ajungi să faci o treabă bună. Am obervat că pentru petreceri aniversare sunt mai potriviți tinerii sub 26 de ani. (Pentru petreceri mai serioase, evenimente mari, teambuilding-uri bineînțeles că sunt potrivite persoane între 20 și peste 26 de ani.. până pe la 35 – 40 de ani).
Animatori de petrecere versus animatori de tabere. Acestea două se completează foarte bine. Eu încurajez tinerii cu care lucrez la petreceri să meargă la cursul pentru tabere și să lucreze acolo și invers, le propun celor care lucrează în tabere să vină să muncească la petreceri. Cu toții trebuie să avem spirit ludic și să ne placă să petrecem timpul în compania copiilor.
Am observat că e mai ușor de perfecționat în domeniul animației un tânăr dacă: este educator; a mai făcut voluntariat înainte; a fost în copilărie în tabere; are tangențe cu artele etc.; are tangențe cu teatrul sau cu dansul. Le este mai greu să se adapteze celor care “adoră copiii ” de la bloc sau de pe stradă, celor care “se știu bine ocupa” de frate/soră, verișori… Celor care nu știu ce fac peste trei luni, celor care n-au răbdare, aerienii dar și cei care se impun și fac militărie.
Ce a învățat din experiența cu francezii și de la celelalte cursuri
Din experiența cu francezii am învățat limba franceză :). Cred că de fapt primul curs de animație a fost cel mai util pentru mine pentru că atunci am descoperit că-mi place să mă joc și am descoperit că și altora le place acest lucru, am învățat o mulțime de jocuri de fapt, pe care ulterior, le-am tot folosit în diverse contexte….Francezii au descoperit de fapt potențialul meu și m-au încurajat să continui. De asemenea, i-au încurajat pe colegii mei români să mă “folosească” și să mă pună la treabă. Ei m-au cizelat de fapt. Apoi, cu trecerea timpului am descoperit că prin joacă poți învăța, poți munci/poți face ceea ce-ți place și să și trăiești din asta. Șansa mi s-a acordat. De mine a depins foarte mult să muncesc, să mă implic și să caut să mă perfecționez contiinuu. Am făcut acest lucru pentru că am avut rezultate vizibile și satisfacții personale nenumărate.
Fluctuație de personal pentru că este un domeniu în care se lucrează part time, nu sunt evenimente permanent. Sunt perioade din an când nu se prea fac petreceri…Nu le poți garanta tinerilor că-i poți angaja, că le dai de lucru în fiecare săptămână. În cel mai fericit caz aceștia semnează un contract de colaborare sau voluntariat care nu-i obligă să stea prea mult și nici tu ca “angajator” n-ai cum să-i ți cu forța mai ales după ce i-ai format și ai investit în ei.
Apoi este un domeniu în care nu rezistă toată lumea decât puțin timp pentru că, desi pare ușor să “te joci cu copiii toată ziua”. De fapt, în spate sunt mai multe responsabilități, stres și oboseală. E un domeniu bine plătit (într-un timp scurt faci mai mulți bani) dar la un moment dat alegi să te retragi.
Tinerilor li se schimbă prioritățile (termină școala, se angajează, se căsătoresc și nu mai au timp, vor să fie liberi în weekend-uri sau sărbători când se lucrează la petreceri).
Apoi mai sunt și cei care vin și pleacă pentru că nu li se potrivește domeniul. (Nu e chiar ușor să fii costumat în fața oamenilor și să te “prostesti” serios…)
oricât de bine ai fi plătit. Ca angajator preferi să ai mai puțini oameni în echipă și buni, decât persoane care nu se potrivesc job-ului.
La unele spații de joacă, se încearcă și se face un “efort” de a se angaja măcar o persoană cu carte de muncă (2 ore, 4 ore, nu conteaza). Acestei persoane ajunge însă să i se pretindă să facă de toate (relația cu clienții, aprovizionarea, pregătirea spațiului înainte de petrecere, prestare la petrecere, curățenia după petrecere și așa mai departe. În cazul acesta tinerii preferă să lucreze “part time”.
De ce se închid așa repede spațiile de joacă?
Sunt câteva motive:
Spațiul e închiriat. Unii “părinți” de obicei, poate care vin și din domeniu psihologic, educațional, au impresia că această “afacere cu spațiile de petrecere” e tare profitabilă și investec singuri sau mai bagă și pe alții…. 10, 15 mii de euro pe puțin, dar spațiul e închiriat. Mai întâi trebuie să plătească chiria și cheltuielile și apoi să se “bucure” de câștig. Iar în lunile în care nu prea sunt evenimente trebuie să-și susțină cheltuielile din buzunar sau din lunile mai bune. Nu prea poți avea trei evenimente într-o zi într-o singură locație decât dacă aceasta e foarte mare. La Cluj cam 8 luni rezistă și apoi se închid. Se chinuie să-și mai recupereze investiția. Rezistă un pic mai mult dacă fac cursuri, afterschool în timpul săptămânii.
Apoi unii închid pentru că realizează că nu mai au timp liber deloc. Dezvoltă afacerea pe lângă un job din timpul săptămânii. Dacă mai au și familie, după un an în care mai mult ești la petreceri decât acasă, ajungi să te gândești ce priorități ai. Evenimentele astea au loc în timpul liber. Plus că cine investește într-un spațiu de joacă are de obicei un job mult mai bine plătit decât ce ar câștiga la un spațiu. Munca cu copiii aduce mai mult satisfacții personale. Nu bani.
O asfel de afacere se merită să o faci dacă ai spațiul tău. Altfel e mult mai greu să reziști pe piață mai ales dacă sunt mai mulți care fac asta în orașul tău. În orașele mici aceste spații se închid deoarece clienții nu sunt obijnuiți. Cei care le creează trebuie să-și”educe” clienții cu “moda petrecerilor ” pentru copii. Iar asta se face în timp îndelungat, trebuie să ai răbdare. Ca în orice afacere, ai nevoie de 2, 3 ani, poate și mai mulți ca să vezi rezultate și să simți că ai profit. Ori, de multe ori cei care crează asfel de spații, dacă n-au profit rapid, se descurajează și renunță. Munca cu copiii e frumoasă dar pretențiile părinților de multe ori te fac să dai înapoi.
Se mai închid spațiile de joacă și pentru că nu sunt așezate în zone bune. Clienții aleg spațiile din apropierea lor. Dacă n-au personal bun care să se ocupe de clienți, acestea preferă alte locații. (Am întâlnit situații cu spații ce aveau condiții de lux dar patronii nu puteau să accepte pretențiile clienților și stricau atmosfera la petrecere implicându-se și atrăgând atenția că se strică jucăriile, se murdăresc pereții sau tapițerille, ei au făcut investiții și nu concepeau că acestea nu erau respectate. Dar și spații amenajate mediocru unde lumea se simțea bine pentru că aveau personal cu care cei mici se distrau și nu se mai săturau de joacă. Reveneau iar și iar cu toți prietenii lor. Personalul la un loc de joacă e tare important.
Ingredientele unei petreceri de copii reușită…
Număr mic de copii (sub 15), locație primitoare și personal care să se ocupe profesionist de copii (cu activități, dansuri, jocuri de petrecere propuse într-un mod plăcut nu ca o obligație), eventual să fie implicați și părinții la jocuri.
Copiii se îndreaptă încotro îi duc părinții lor. Uneori am impresia că se exagerează la petreceri (participă zeci de copii care se cunosc și nu se cunosc între ei, se fac cadouri prea scumpe și se cheltuie o grămadă de bani pe decorațiuni, mancare, bautura, tort…spre satisfactia furnizorilor care pe buna dreptate ca profita daca este cerere. iti vin invitatii la petrecere si apoi esti “dator” sa mergi si tu…Esti “dator” sa faci ca petrecerea ta sa fie si mai “pompoasa”, intr-un spatiu si mai dragut daca se poate… Am inteles. Sunt familii care poate isi permit. Dar acolo unde cheltui mai mult decât salariul pe care îl primești într-o lună chiar nu înțeleg pentru ce să faci un asemenea efort financiar pentru 3-4 ore de petrecere.
Dacă se alege o tematică de către părinți, furnizorii se străduie și amenajează, decorează, gătesc mâncare la tematică, candy bar, tort, etc… rareori se întâmplă ca activitățile propuse să fie agreate de copii. Copiii sunt copii. Ei preferă să se joace. Fie că se joacă la tematică, fie că se joacă și atât, ei sunt fericiți și se distrează dacă au cu cine.
Cred că mai bucuroși și fericiți ar fi mulți dintre copii dacă la petreceri părinții lor ar alege să se joace și ei acolo și să se distreze alături de ei, decât decorurile tematice, sau mâncărurile sofisticate. Aici personalul care se ocupă de copii are un rol important în a implica adulții în activitățile de petrecere. De cele mai multe ori copiii sunt duși des la petreceri ca și la un kids parking (îl lasă acolo câteva ore, timp în care mai fac câte ceva).
Este în domeniul petrecerilor din 2008. Are o
afacere cu servicii de petreceri și evenimente pentru copii și familiile acestora. De la distracția cu copiii a trcut la inițierea altora cu microbul animației. Cea mai are satisfacție în prezent vine când are contracte cu evenimente mari, unde trebuie să mobilizeze mai mulți tineri, se gândească programe și activități.
A rezistat în domeniu pentru că nu s-a grăbit să facă bani, pentru că îi place enorm ce face și nu se plictisește. A venit mereu cu idei noi și a tot adăugat servicii. Și-a creat oportunități și a profitat de cele care au apărut. N-a refuzat nicio provocare și a încercat să găsească soluții, să le ducă până la final. Abia după patru ani de muncă fără weekend-uri libere și vacanțe a simțit că afacerea o să meargă.
Recomandări din Cluj…
Diferente intre animator de petrecere si animator de tabara:
| Animator de petrecere | Animator de tabără |
| Scopul | distractia copiilor si apoi educatia lor | | educatia extrascolara a copiilor, petrecerea timpului copiilor inafara mediului familial | |
| Varsta de la care poti lucra | de la 16 ani pana pe la 26 ani,maxim 28, 29 | | de la 18 ani pana la adanci batraneti | |
| Durata formarii | 7 zile | plus practica aproximativ 15 ore | 20 de zile | plus practica 14 zile |
| Durata activitatii | mai multe jocuri care dureaza 2- 5 minute | Petreceri de 2-3 ore | diferite activitati care pot dura si cateva ore | diverse activitati in mai multe zile in care copiii stau cu animatorii |
| Pregătirea | pot fi elevi de liceu, tineri , studenti, educatori | | pot fi studenti, tineri, cadre didactice, parinti, etc. | |
| difera tipul de activitati care se desfasoara cu copiii, durata lor |
| Activitățile de bază | jocuri, dansuri, picturi pe fata, baloane modelate,fun science, ateliere diverse | Se costumează | jocuri de grup, activitati outdoor, activitati de interior, drumetii, tir cu arcul, activitati de aventura, biciclete, caiac, etc, | activitati educative de mediu, de lucru in echipa, etc. |
| Responsabilitate | responsabilitate exista dar mai redusa pt ca sunt si parintii de fata si timpul pe care il petrec impreuna e scurt | | responsabilitate totala fata de copii pe tot parcursul taberei sau excursiei in care grupul este cu tine |
