lista de prioritati

Taie de pe listă în ordinea asta sau în care vrei tu următoarele:

-casa;

-mașina;

-locul tău de muncă;

-hainele;

-banii.

Acum uită-te la tine.

Ce ai? 

Ce-ți rămâne? 

Cât însemni tu? 

Cine ești? 

Încotro o apuci? 

Cu ce o să mergi? 

Și mai ales, la cine te duci? 

Cine-ți va mai șterge lacrimile, cine o să-ți încălzească o mâncare la ceas de seară, cine spatele ți-l va dezîncorda cu o mângâiere, cine o să mai stea încă o oră în plus doar să te asculte? 

(...)

Știi ce e, dom’le, o familie? 

Să ai un pui de om care să-ți doarmă noaptea pe piept. 

Să ai un om cu care să te cerți, dar pe care să continui să îl iubești.

Să nu meargă mereu, să vă împotmoliți unii într-alții.

(...)

Să simțiți că nu mai merită nimic, totuși să rămâneți.

Să vă pierdeți și să vă regăsiți imediat ce ați trântit ușa după voi. 

(...)

Să credeți că celălalt a greșit mai mult, dar în sinea voastră să îl iertați de fiecare dată. 

Să te dai un pas în spate când celălalt vine deasupra ta în avalanșă. Dar să nu îl lași să cadă. Să nu îl lași, niciodată. 

Asta-i o familie.

Să ai curajul să urli, să râzi, să te bați cu pumnii în piept, dar să te dai cu capul de pereți când vei ști că fără familia ta ești un nimic, un zero într-un univers, un pierdut. 

(...)

Dar laptele ăla cald, tot la mama acasă o să-l bei.

Mila adevarată tot în ochii bunicii tale o s-o vezi.

Și, ce să mai zic, ajutor ca de la familie, prea puțin o să primești.

Ține-i lângă tine pe ai tăi. Ține-i cât poți de strâns, lung, adânc. Cât încă-i mai ai și sunt. 

Ține-i. 

Doar pe ei o să-i iei în spate într-o zi în caz că vreun tsunami îți ia tot.

furie

Am fost in starea de soc......Dupa 3  luni in care n- au mai sunat telefoanele si n- am primit e-mailuri decat newslettere cu o gramada de inutilitati......

.sunt in starea de acceptare.....as putea spune.....pe perioada pandemiei am inceput sa lucrez la un nou proiect ca sa-mi adaptez serviciile la online.....( sa fac cursurile de formare animatori online + alte ateliere.....acuma m- am incris la un mic concurs pt un grant mic ca sa am cativa bani cu care sa trec in online ....( daca nu ma lasa sa intru macar in semifinala chiar o sa o iau personal........o sa simt ca n-am nici o sansa....o sa intru in depresie .....pt ca inca nu m- am incadrat la nici un ajutor).....si fac un nou curs ca sa scriu un proiect pt fonduri europene cand se vor da.....pentru un centru educational

Pana una, alta am platit chirie, facturi si am inchiriat tobogane :) ( din care o parte nici nu sunt ale mele ) in luna iulie ....cam atat....ca la noi iar s- au inmultit cazurile.....

 in ultimele trei zile, app de ingrijorare, m-a luat un val de ingrijorare pt prima data in ultimele luni....din cauza gandului ca daca se mareste numarul cazurilor si clientii nu mai fac rezervari nu stiu cum imi voi mai plati chiria la depozit si ce o sa se intample cu toate echipamentele noastre :) ....dar, cand exista pasiune, focul arde si mocnit :) ....vom gasi solutii si ne vom adapta ....cand afacerea e mica, pierderile sunt mici....ce simt acuma e ca as fi in stare sa o iau de la capat ( cu mintea de acuma :) ) ....

Dar mai simt si furie!!!!......s - au adunat acolo in mine si asfel de tensiuni. 

Sunt acasa cu copiii din martie. Inainte tot cu ei eram ca am trecut si prin viroza si gripa A

In ultima luna n- am mai avut program si asta m- a cam scos din ritm si imi scoate peri albi....

Poate sunt obosita...habar n-am....ca de dormit dorm de la 12 la 8 - 9 dimineata.....eforturi fizice nu fac.....

Ma dispera gandu ca imi ies cu totu din ritm.....vorbesc cu putini clienti si cand vine momentu evenimentului uit sa dau detalii la fete....detalii discutate cu clientu....in casa copiii urla....URLA ....fac ce fac si iar se cearta pt jucarii....ATENTIA vietii pe care eu cred ca le- o acord ....ca altceva nu fac din martie numa stau cu Ei......probabil ca cel putin in ultimele zile sunt intre ei dar sunt cu totul detasata si asta ii face sa fie asa de  galagiosi....

Fata mea e bosumflata inca de dimineata, cand deschid ochii.....

Imi sare mustaru din aproape orice.

Desi ma provoaca la joaca, nu am chef!!! Nu mai  am chef de joaca! M-am saturat! 

Sunt sictirita de facut mancare, spalat si curatat....in casa asta nimeni nu pune mana pe nimic...se varsa chestii raman nesterse.....vasele in chiuveta....farfurii pe masa.....jucariii din toate categoriile pe jos....haine imprastiate ....

Toate se fac daca le fac eu sau daca spun de o suta de ori "fa aia", " fa cealala".....si repetat si a doua zi ..si in fiecare zi.........ai rabdare.....indelunga rabdare.....

Cam mare presiunea as zice....

Daca vreau sa fie facute toate eu trebuie sa depindez nevoile, eu trebuie sa gasesc resursele...eu trebuie sa inpart taskurile.....am obosit!!!!  Pot sa obosesc? POT!!!!!! Sigur ca POOOTTTT.....

Un curs de manager ar mai trebui sa fac....

Ma bucur ca am baiat si fata :) macar nu o sa aiba 2 copii viata "de femeie"  :) ......OF...cromozomul X si Y.....

Sunt furioasa pe mine.....azi a fost una din zilele in care a iesit RAUL din mine....si m- am "razbunat" descarcat pe Andrei, saracu'....imi este atata de ciuda pe mine cand scot la iveala acea parte pe care sincer, nici nu am stiut ca o am...:( violenta fizica si verbala....ceva asemanator cu nebunia ca sa exagerez putin....Asa ceva am impresia ca am mai vazut doar la taicami-o cand eram mici si o batea pe mama in fata noastra .....Si acum, dupa 12 ore am o durere in muschii de la mana dreapta...semn ca am exagerat 100%. I- am cerut scuze lui Andrei dupa ce s- a trezit....dar eu nu ma pot ierta desi saracu m- a iertat....

relatia cu mama

"Relația cu mama este fundamentul relației cu viața însăși. Însă relația cu mama nu e unilaterală, ca adulți ne revine și nouă responsabilitatea de a încerca să o îmbunătățim. ;)"

Petronela Rotar

"Atat Ruppert cat si Hellinger impart aceeasi opinie in ce priveste relatia cu mama. Un lucru important de mentionat este ca nu e vorba de "mama" ci de RELATIA cu mama (cum e mentionat si in citat) - ceea ce este cu totul altceva. Nu e vorba de persoana mamei, de Ego-ul ei, ci de felul in care ne raportam noi, ca si copii la aceasta sursa de viata, dar si la Mama ca Arhetip Universal." 

Madalina Trufasu