Crăciun 2011

craciun, craciun 2011, craciun 2012, craciun 2013, coronita, coronita craciun, corinita de craciun, ornamente de craciun usa, coronita usa, decor de craciun, decor craciun, craciunita, de craciun, imagine de craciun


- "Eşti obosită?"
- :) Nu...de această dată nu sunt obosită...cu zâmbetul pe buze pot să spun asta. Nu sunt obosită, nu sunt stresată...au venit din nou sărbătorile de iarnă...
Anul acesta nu am mai fost presată de aglomeraţia de la supermarket sau stresul de pregăti totul pentru sărbători...Pentru acest Crăciun am încercat să mă pregătesc cu calm.

Fiind liber profesionist, am avut timp să fac curăţenie, să fac prăjitură...Nu am făcut decât câteva şi bine a fost...Am reuşit să mă îngrijesc...şi toate cu calm, fără stres....ascultând colinde şi muzică de Crăciun...

Am ornat şi bradul cântând....

"I hate sărbătorile!"....
Şti, de fapt de noi depinde să simţim că e Crăciunul...Dacă ne implicăm în a face prăjituri şi dulciuri, în a face ordine, a amenaj cu specific, în a asculta cântece şi colinde de Crăciun, în a pregăti mici cadouri pentru cei dragi...Cu siguranţă dacă alegem să facem doar ceea ce ne place de obicei, nu reuşim să ne bucurăm cu adevărat de Naşterea Lui Hristos.

Spre sfârţitul anului mi-am luat inima în dinţi şi după vre-o două luni, poate mai mult, de nelinişte şi gânduri....analize a situaţiei în care mă aflu...mi-am spus că trebuie să fac ceva cu viaţa mea....Este cazul să mă gândesc la mine...Este momentul să-mi pese de mine, de sentimentele mele....şi uite aşa, am început să caut un loc unde să ne mutăm eu şi cu iubitul meu dacă doreşte....Acest pas pe care l-am făcut, m-a ajutat să mă liniştesc, şi să aştept sărbătorile liniştită, gândindu-mă că odată cu începerea anului 2012 viaţa mea va fi schimbată din nou....

Deşi nu mi-am permis să-mi fac planuri prea măreţe nici de acest Crăciun ( pentru că nu sunt destul de matură şi de sigură pe mine, pentru că atunci când faci parte dintr-un cuplu nu poţi mereu să iei de unul singur decizii, pentru că aşa cum ne-am obijnuit, ne place să ne plângem mereu că nu avem bani, pentru că nu suntem destul de maturi ca să ştim să ne administrăm banii pe care îi avem, pentru că nu ştim să ne bucurăm de lucrurile simple pentru care nu ne trebuie o roabă de bani, etc.)...până la urmă totuş în ultimul moment, momentele Crăciunului şi-au făcut apariţia fără ca să fie plănuite prea mult.

Mirela a plecat în Spania, la mama....a găsit bilet cu câteva luni înainte şi de Crăciun a plecat acolo....(Bine că nu a apucat şi mama să-şi cumpere bilet de venit în Romania)....
Şi noi am fi vrut să ne petrecem Crăciunul acolo...da....însă nu merităm încă...Nici în acest an nu am fost foarte înţelepţi şi chibzuiţi cu banii...Nu numai că nu avem cum să mergem în Spania dar nici alte planuri de a merge undeva de Crăciun nu ne putem face.

Am realizat că în ultima vreme nu ne-am mai făcut planuri de nimic...suntem tineri, sănătoşi, de muncă avem şi totuş parcă suntem lipsiţi de viaţă...fără planuri, idealuri comune, speranţe şi vise frumoase....
Nu e bine aşa. Nu e sănătos şi trebuie să facem ceva...


Pregătirea de Crăciun trebuia să înceapă la începutul postului....Deşi iniţial am vrut să-l ţin, lipsa de bunăvoinţă, comuditatea şi răcirea relaţiei mele cu Dumnezeu m-au determinat să reunţ pe parcurs destul de uşor. Prea uşor....Pentru că nu lucrez zilnic, am avut timp să fac curăţenie (în ziua aceea cred că m-a sunat mama lui Dumi de vre-o 6 ori să-mi dea indicaţii de ce şi cum (asta probabil pentru că anul trecut i-am aruncat o parte din lucruri iar acum se temea să nu repet povestea...însă de ceva vreme am renunţat complet la ideea de a schimba ceva aici...şi chiar am ajuns la concluzia că nu am nici un drept să fac asta, de asta am nevoie de un loc diferit unde să-mi pot pune amprenta asupra lucrurilor...)..........

Miercuri am făcut ceva cumpărături...şi m-am pregătit să fac prăjituri...Binenţeles că aveam în plan câteva reţete dar până la urmă, am amânat unele (prea scârboase) în favoarea altora .....să fie bine pentru toată lumea....doar că de această dată nu am făcut multe şi nici nu am mai participat la ajutat aşa că nu s-au făcut şi altele....Referitor la cumpărături cred că nu erau aşa mulţi oameni ca şi anul trecut, înghesuială, etc. sau poate că anul acesta nu i-am văzut eu aşa....Deşi în noiembrie am simţit că iar exagerează cei de la marketing cu promoţiile, cadourile şi inbierile spre diverse cumpărături care mai de care mai tentante....
Aşadar în 24 deja aveam curăţenia în  mare, aveam prăjiturile....şi a mai trebuit să finalizez curăţenia şi să mă dichisesc eu ...Cadou am avut doar pentru iubitul meu...

Ajunul Crăciunului a sosit. Pe balcon mirosea a friptură de la vecini. La noi mirosea a sarmale iar spre seară a ieşit şi mirosul de friptură la iveală...

"Tradiţia noastră cu Moşul" nu am ratat-o nici de această dată. Doar că de data asta a fost un gest frumos din partea iubitului meu pentru fetele lui Oana şi a lui Marius. Ce poate fi mai frumos de sărbători decât să -i înbucuri pe cei dragi....Încă un an în care ne-am plimbat noi " cu colindul". Nu ştiu de ce mereu mi-am dorit să stăm şi noi acasă, să aşteptăm musafiri, să nu ne tot plimbăm tot noi... Şi eu ştiu să fac prăjituri, mâncare comestibilă şi chiar îmi face plăcere să am musafiri câteva ore. Anul acesta am realizat  că noi nu avem " acasă" şi asfel nu avem cum să aşteptăm să vină...În schimb, se pare că am vizitat câteva persoane care chiar aveau nevoie de vizită chiar şi aşa scurtă cum a fost ea... S-au bucurat fetele de Moş Crăciun...şi eu că m-am plimbat cu el prin centru şi m-am fălit... Pentru mine chiar a fost distractiv.....Pregătirea momentului cu Moşul mereu are peripeţii. Până când să apară fetele nu ştiam de unde să vină moşul, din camera mică sau de afară....Până la urmă ne-am decis...a  venit de afară...A stat moşul ce a stat, fetele au spus colinde, au început să deschidă cutii...Moşul a făcut poze şi a plecat însă telefonul său a rămas la mine, lafel şi cheile de la maşină...Ups! În casă era veselie, forfotă...Nici prin gând nu-mi trecea că la mine se găsesc cheile...A stat săracu' moş pe la geam până când Marius s-a prins de semne...am căutat cheile rapid şi a putut să vină Dumi care a pierdut tot spectacolul cu mosul din seara aceea....
mos craciun, mos craciun cluj, am fost cu mos craciun, surpriza cu mos craciun, a venit mos craciun, mos craciun exista, mos craciun 2011, mos craciun 2012, mos craciun 2013, mos craciun 2014, mos craciun acasa, poezii pentru mos craciun, cadouri de craciun, surprize de craciun


Apoi ne-am ospătat ca de obicei din bucatele gătite de Marieta, mama lui Sever...

În prima zi de Crăciun ne-am pornit la buna...Unde ne-am ospătat din nou din bucate alese de Crăciun, alături de Ramo şi Rares care au trecut printr-o mică "criză" de neascultare si obrăznicătură.....dovadă încă odată că e tare grea meseria de părinte....Am fugit şi până la tata şi la buna....unde....atmosfera era destul de rece...în urma unei certe pe care au avut-o nu chiar de mult...Sătui unul de celălalt peste cap, până la urmă am reuşit să am un dialog scurt cu ei...Dar am plecat repede amândoi fără să ne uităm în urmă....Nu am mai stat mult la buna şi am plecat şi noi şi Ramo cu Rareş lăsând-o pe buna singură....Pe drumul nostru de întoarcere  am trecut şi pe un tovarăs de -a lui Dumi să-l "colindăm". Era doar cu mama sa....

Uite aşa, de Crăciun  aşa cum suntem noi doi, de imaturi, cred că am reuşit să bucurăm câţiva oameni. cu vizita noastră....În acelaş timp, am realizat  că i-am lăsat pe părinţii lui singuri acasă, fiecare într-o cameră la televizor....fără colindători....Nici măcar o masă nu am mâncat împreună....

În urma acestei experienţe acum îmi trece prin minte un gând....Sărăcia....peste tot pe unde am trecut ne-am lovit de ea sub o formă sau alta....La Marius casa e tot asa cum au lasat o parintii lui cand s -au mutat la tara...cred ca le este destul de greu cu doi copii si alte cheltuieli....
La Sever, chiar daca nu o duc bine cu banii, au gasit un brad mare si natural de Craciun....fara un asfel de brad nici vorba sa te poti bucura de craciun....La buna, încă se mai discuta despre gaz, căldură, economie. şi economie....La tata si la buna faceau foc cu lemne...tata nu are de munca de cand il tot vizitez....buna nu are liniste si pace sa se poate bucura de ultimii ei ani de viata....uneori am impresia ca -şi doreste sa moara mai repede ca sa se scape de stresul cauzat de el, prezenta lui , etc....La Cristi, liniste si pace, inca nici acum la Craciun nu a reusit sa-si recupereze lucrurile de la amanet....

La noi, bine ca a adus Adi brad natural ca fara el nici nu simteau ca ar fi Craciun...bine si fara oala uriasa plina de friptura....

La noi, saracia e in noi...Suntem lipsiti de dragostea adevarata poate , cea care ne confera incredere si devotament...caldura si lumina....Mereu ne pandeste egoismul, gandurile negative si invidia....

Ar trebui să ne bucurăm de Crăciun....Am încercat şi cred că am fost mai buni unul cu celălalt, am fost mai buni cu ceilalţi prin gesturile noastre....Cred că se poate...Cred că fiind tineri, avem şanse mai mari de a trece peste astea, nu ar trebui să ne dăm bătuţi, ci din contră să ne "luptăm" cu greutăţile şi să răzbim....Sărăcia este pentru cei lipsiţi de curaj, trebuie să fim în continuare printre cei "norocoşi" şi vom fi.

noi doi amandoi, noi 2 aman2, de rev 2011, de revelion, la noi de revelion, revelion 2011, revelion 2012, revelion, imagini de la revelion, noi doi, steleute de revelion, stelute argintii, acasa de revelion, de revelion, petrecere de revelion

Scrisoare pentru Moş Crăciun

Buna, Mosule!

Am si eu cateva dorinte:
* vreau ca nimeni din Romania sa nu mai dea vina pe guvern si sa puna osul la treaba
* vreau sa le oferi un job la toti cei din jur care nu si gasesc loc de munca
* vreau sa o aduci pe mama inapoi, sa stea acasa, sa se odihneasca fiidca deja prea mult a muncit
* vreau sa il ajuti pe tata sa nu mai bea
*vreau sa le redai oamenilor zambetul pe buze si timp pentru a -l petrece cu cei dragi
* vreau sa-i scapi pe toti de rate
* vreau sa ne aduci zapada alba, numa buna de joaca si, bineteles, timp ca sa putem sa ne bucuram de ea...
* vreau ca toti copii a caror parinti i-au lasat acasa pentru a -si permite sa +i intretina si au plecat in strainatate sa se intoarca sau cel putin sa-i ia cu ei...

imagine de pe mesaje-felicitari.roscrisori, scrisoare pentru mos craciun, scrisori de craciun, dorinte, dorinte de craciun, lista pentru mos craciun, santa clouse lettle, draga mos craciun, mesaje pentru mos craciun, poze frumoase, imagini frumoase, imagini de craciun, poze de craciun, imagini frumoase de craciun, de craciun, imi doresc, 

Boala

Boala poate lua multe forme.

Cele corporale, bolile trupului sunt mai uşor de tratat. Mult mai greu este cu maladiile care sălăşluiesc in inima noastră...Acel ceva care ne roade pe interior, boala pe care o negăm, boala ce ne afectează gândirea. Ca să supravieţuim trebuie să găsim pe cineva să ne lecuiască...Dar nu putem niciodată prevede cine are leacul pentru boala noastră sau, când se va arăta.

imagine de pe antena3.ro, boala, maladie, inbolnavire, virus, viral, formele bolii, boli, sanatate, sanatate mintala, poye frumoase, ganduri, ganduri frumoase, citate, citate cu poza, bolile trupului, bolile, tratarea bolii, maladie, maladiile, maladii corporale, boli de suflet, boli de inima, boli in inima, maladiile din inima,suparare, tristete, in inima noastra, maladiile care salasluiesc in inima noastra, ganduri negre, ne doare prin interior, interior, interior de suflet, suflet, boala pe care o negam, gandirea, afectarea gandirii, leac, leacuri, leacuri pentru inima, leacuri pentru suflet, prevedere, negarea bolii, ganduri, ganduri frumoase, citate din filme, concluzii din filme, poze, mesaje cu poza, imagini frumoase, poze frumoase

Citatul zilei de 14 decembrie 2011

citatul zilei, Octavian Paler,
citate, citate romanesti, gandul zilei, viata are gust
pozo cu copii, copii


"Ceea ce nu traim la timp, nu mai traim niciodata." Octavian Paler

Luna


sursa foto facebook. Le boudoir d'Angeline - la page, "je ne connais pas l'auteur de ce montage photo, mais c'est magnifique!"

Bancul zilei de 28 noiembrie 2011

bancuri, zambeste, imagine de pe juncu.wordpress.comviata cu zambete, bancul zilei, bancuri cu bula, bancuri de ras, zambeste azi, de ras, wallpaper, wallpaper flori, poze frumoase, iimagini cu flosi, imagini pt calculator, bancuri, viata are gust, 

Bula si un amic se intorceau de la Revelion pe la 3 dimineata. Neavand nici un mijloc de transport si nici bani de taxi s-au hotarat sa fure un autobuz dintr-un garaj pe langa care tocmai treceau. Amicul intra in garaj iar Bula ramane sa-l astepte afara. 
Asteapta Bula ce astepta, ingheata de frig si la un moment dat se hotaraste sa intre sa vada ce face amicul. Intra si il vede pe amic invartindu-se ca nebunul si injurand de mama focului. Bula il intreaba:
- Ce tot faci ma aici?
- Uite caut de am innebunit un 331 si nu gasesc nici unul in tot garajul asta !
- Bai dar tu chiar esti prost nu gluma! Nu poti sa iei 135-ul asta si sa mergem 2 statii pe jos?

Viaţa nu e lafel de generoasă cu toţi dar este bine să fi printre cei "norocoşi"

cadou, imagine de pe szaffinafuszerkonyhaja.blogspot.com, dezvoltare personala, oboseala, ganduri, viata are gust, viata generoasa, norocosi, oameni norocosi
   

De câteva ori mi s-a întâmplat să mă gândesc că viaţa nu e la fel de generoasă cu toţi. Sunt multe cazuri de persoane care deşi au avut ocazia să evolueze, probleme şi grijile i-au depăşit, au ajuns să se plângă, să se mulţumească cu ce au şi, mai mult să nu mai facă nimic decât să-şi accepte soarta "crudă" în care se află, aşteptând ajutor de la cei din jur...Şi ...Cei mai norocoşi, cei care se "luptă zi de zi să treacă prin diferite "încercări",  cei care sănătoşi fiind, se bucură de munca lor, de ideile şi pasiunile lor, îşi doresc din răsputeri să -şi depăşească condiţia....Unii au "găsit secretul", şi putem să vedem "dinafară" că  au parte de o gramadă de lucruri frumoase, la care aspirăm şi noi "norocoşii de rând"  iar alţii încă se mai zbat pentru a le avea dar cel mai important de subliniat e că nu ne dăm bătuţi...

Nu ne este de ajutor să facem comparaţii deşi poate uneori tindem

Sunt momente când cad într-o uşoară depresie văzând că mulţi prieteni de vârsta mea au deja maşina lor, au bani, sunt fericiţi, pleacă în excursii prin fel şi fel de locuri. Pe scurt – au o viaţă perfectă ! În momentele acelea când obosela şi orele de muncă s-au înmulţit, când nu mai şti cu ce să mai începi ca să duci la bun sfârşit,  am impresia că nu o să pot ajunge niciodată să am toate lucrurile la care visez. Mi se pare că am un drum prea lung de parcurs sau că mă depăşesc lucrurile la care m-am "înhămat".
Totuşi, pentru că sunt printre cei "norocoşi, cei din jur, atitudinea mea pozitivă faţă de lucruri, oameni şi trăiri mă ajută şi reuşesc să îmi revin din starea de pesimism, încerc să înfrunt situaţia: nu e vina nimănui pentru ce mi se întâmplă iar dacă vreau să am ceva trebuie să muncesc pentru el. Avantajul în situaţia mea e că sunt sigură că voi şti să apreciez mult mai bine valoarea fiecărui lucru pentru care am luptat. Mă gândesc că în general fiecare dintre noi plăteşte pentru orice îşi doreşte sub o formă sau altă...Nimic nu e gratuit.

Ce să faci când eşti copleşit

Când o să ajugi să fi atât de obosit şi sătul de toate şi să îţi spui "Nu e corect!":

  • Scrie pe o foaie tot ce îţi trece prin minte – te ajută să te descarc
  • Găseşte o cale de a transforma toate sentimentele negative în motivaţie.
  • Nu îţi pierde încrederea în tine.
  • Ieşi din oraşul aglomerat în care te afli măcar o jumătate de zi iar când te întorci, 
  • Ambiţionează-te să ieşi din situaţia asta cât mai repede.

Nu lasa dragostea sa te ocoleasca !

Desene pe asfalt 3 D


Desenele pe asfalt reprezinta cea mai moderna arta urbana, pasionatii creaza imagini spectaculoase 3D.


 


Trecatorii nu ezita sa se pozeze in diverse impostaze in functie de desen.
Aceste creatii sunt adevarate "atractii turistice", iar creatorii nu ezita sa se intreaca in opere.












































































sursa prest-anunt.ro/

Cum sa afli TOT ce stie Facebook despre tine in 3 pasi simpli


Compania a fost data in judecata pentru ca pastreaza date sterse de utilizatori. Vezi ce secrete stie Facebook despre tine!
Cum sa afli TOT ce stie Facebook despre tine in 3 pasi simpli
cum sa afli ce stie facebook despre tine, facebook, utile despre internet, accesare internet, retele sociale, facebook, cerere catre facebook, date personale pe internet, datele tale personale pe internet, retele de socializare, tips and triks,

Un austriac in varsta de 24 de ani, Max Schrems, student la drept, a facut rost de datele pe care Facebook le detine despre el. Pe baza acestuia a depus 22 de plangeri impotriva retelei de socializare la Comisariatul de Protectie a Datelor din Irlanda.
Tanarul este revoltat, printre altele, ca:
-  "ghionturile" (pokes) sunt pastrate in evidenta chiar si dupa ce utilizatorul le sterge;
-  reteaua de socializare aduna date despre utilizatori faca ca acestia sa stie (shadow profiles);
- posturile care se sterg de pe wall raman pastrate in arhiva Facebook;
- mesajele, inclusiv cele de pe chat, raman si ele dupa stergere.
Toti cetatenii Uniunii Europene pot urma exemplul tanarului austriac si pot cere Facebook toate informatiile informatiile stocate referitoare la ei. Pentru acest lucru, trebuie parcursi urmatorii pasi:
Pasul 1. Acceseaza link-ul urmator:
https://www.facebook.com/help/contact.php?show_form=data_requests 


Pasul 2. Completeaza formularul.

Pasul 3. Potrivit Facebook, trebuie sa invoci urmatoarea lege:
“Section 4 DPA + Art. 12 Directive 95/46/EG”

Tot ce mai trebuie sa faci acum este sa dai click pe "Send".

sursa www.yoda.ro cu Sursa: Naked Security

Gândul zilei de 20 octombrie, 2011

gandul zilei, meditatia zilei, citatul zilei, poza d p snowflakesonmyguitar.blogspot.com
Dacă în goana după succes ai uitat să ai grijă de tine ...
Dacă prietenii şi colegii te enervează, partenerul nu te mai înţelege sau copiii ţi-au scăpat de sub control …
Dacă simţi nevoia de adrenalină şi vrei să conduci o motocicletă …
Sau te afli într-o situaţie dificilă …

Aminteşte-ţi mereu că în viaţă trei lucruri sunt esenţiale:

- Să faci ceea ce-ţi place
- Să ai pe cine să iubeşti
- Să ai ceva la care să visezi...

6 modalitati de a refolosi tricourile vechi





6 modalitati de a refolosi tricourile vechi
Cel mai probabil si dulapul tau este plin cu tricouri pe care nu le mai porti de ani buni. Daca nu te induri sa scapi, pur si simplu, de ele, le poti gasi cateva intrebuintari practice in casa. Iata sase dintre acestea.

1 Husa pentru laptop

Un tricou rezistent si colorat pe care, insa, nu il mai porti, poate fi transformat intr-o husa simpatica pentru laptopul tau. Ce trebuie sa faci? Alege un tricou larg, impatureste-l in doua si coase marginile laterale atat cat sa iti acopere laptopul, intocmai precum o husa clasica. Eventualele buzunare frontale ale tricoului pot fi folosite pentru a depozita accesoriile care vin odata cu laptopul (incarcator, casti etc.).

2 Fata de perna

O alta modalitate ingenioasa de a refolosi un tricou vechi este aceea de a-l transforma intr-o fata de perna. Taie materialul, in linie dreapta, de la un umar la altul, apoi de la fiecare maneca pana la capatul tricoului. In continuare, decupeaza cat de mult iti doresti (in functie de dimensiunea pe care vrei sa o obtii) si coase pe interior. Adauga si cativa nasturei sau un fermoar si, la final, umple perna cu bucati moi de material, vata sau ramasite de la pernele invechite pe care le ai prin casa.

3 Plic pentru plapuma

Cu putina indemanare si creativitate, poti confectiona chiar si un plic de plapuma cu ajutorul tricourilor tale vechi! Alege cateva tricouri vesele, cu diferite imprimeuri, taie-le in forma de patrat si coase-le unele de altele. Apoi, coase mozaicul obtinut pe un plic de plapuma mai vechi. De asemenea, daca ai o masina de cusut, o gramada mare de tricouri, multa rabdare si timp suficient, poti confectiona un plic de plapuma strict din materialele vechilor tricouri.

4 Colier

Din tricourile tale vechi poti realiza pana si bijuterii, cum ar fi coliere originale! Acestea sunt foarte simplu de realizat si necesita doar putina creativitate la finalizarea lor. Astfel, alege un tricou intr-o culoare pe care ti-ar placea sa o porti la gat, taie-l pe vertical in fasii de circa 3 cm si, la final, leaga-le pe toate pentru a forma un colier. Vei remarca faptul ca fasiile de material nu vor ramane drepte, ci se vor transforma in "tuburi" colorate, numai bune de pus la gat!

5 Sacosa de cumparaturi

Pentru a proteja planeta de pungile de plastic pentru cumparaturi, poti renunta la acestea si opta pentru unele din material textil - mai precis, sacose confectionate din vechile tale tricouri. Metoda este foarte simpla: nu trebuie decat sa cosi partea inferioara a tricoului si sa transformi manecile acestuia in manerele sacosei.

6 Lenjerie intima

Un tricou vechi poate sta la baza si unor piese de lenjerie intima. Cel mai usor de confectionat sunt chiloteii. Nu iti trebuie decat un tricou cu un desen simpatic, o foarfeca, ac, ata si elastic. Decupeaza materialul in forma pe care vrei sa o dai chiloteilor - prima oara, opteaza pentru una clasica - asigurandu-te ca acesta are marimea potrivita. Coase tivul in interior si, la final, aplica fasia de elastic - o metoda simpla ar fi sa o atasezi cu ajutorul unui lipici pentru textile.

sursa acasa

36 de Lectii pentru Viata

lectii de viata, Andy Szekely, poza dp floridecamp27.wordpress

1. Ofera oamenilor mai mult decat se asteapta.

2. Memoreaza poezia favorita.

3. Nu crede tot ce auzi.

4. Nu cheltui toti banii pe care ii ai.

5. Nu dormi cat ai chef.

6. Cand spui "Te iubesc", spune-o din suflet .

7. Cand spui "Imi pare rau", uita-te in ochii persoanei.

8. Stai logodit macar 6 luni inainte sa te casatoresti.

9. Nu rade niciodata de visurile altcuiva.

10. Iubeste cu toata inima. Poti sa fii ranit dar este singura sansa sa traiesti viata complet.

11. Cel mai bun lucru pe care parintii il pot face pentru copiii lor... este sa se iubeasca pe sine.

12. Nu judeca oamenii dupa rude.

13. Orice mare reusita implica un risc mare.

14. Da-i un telefon mamei tale.

15. Atunci cand pierzi... nu pierde lectia.

16. Nu lasa o mica cearta sa distruga o prietenie.

17. Zambeste atunci cand raspunzi la telefon. Celalalt o va simti in vocea ta.

18. Toti oamenii zambesc in aceasi limba.

19. Casatoreste-te cu cineva cu care iubesti sa vorbesti. Atunci cand imbatranesti conversatia va fi cea mai importanta.

20. Fii deschis la schimbare, dar nu renunta la valorile tale.

21. Petrece mai mult timp singur.

22. Citeste mai mult si uita-te mai putin la TV.

23. Mananca mai putin si o sa traiesti mai mult.

24. Ai incredere in Dumnezeu dar incuie-ti masina.

25. Atunci cand te contrazici cu persoanele dragi tie... rezolva problema actuala, nu vorbi despre trecut.

26. Citeste printre randuri.

27. Impartaseste ceea ce stii cu ceilalti. E singura cale catre viata eterna.

28. Respecta pamantul si resursele sale.

29. Niciodata nu intrerupe o persoana cand iti spune complimente. Asculta-le si apoi multumeste pentru ele.

30. Sa nu ai incredere intr-o persoana care nu inchide ochii atunci cand te saruta.

31. O data pe an du-te intr-un loc in care nu ai mai fost.

32. Daca faci multi bani, ajuta-i si pe ceilalti. Este cea mai mare satisfactie a bogatiei.

33. Daca nu sti cum sa faci 100.000$, dar stii cum sa faci 100$. Atunci repeta actiunea de a face 100$ de 1000 de ori.

34. Persevereaza. Sfarsitul este doar atunci cand tu il accepti.

35. Invata regulile... apoi incalca cateva din ele.

36. Adu-ti aminte ca cea mai buna relatie este atunci cand dragostea pentru fiecare este mai mare decat nevoia pentru fiecare.

Fiecare propozitie de mai sus are un subinteles...

sursa Andy Szekely newslletter

O furnică speriată într-un proiect imens - LDIR

Povestea începe când mă chiamă Corina cu ea la întâlnirea cu LDIR...Prin luna august se întâmpla asta. Pentru că tocmai am rămas şomeră, mi-am zis că o asfel de oportunitate îmi va prinde bine...De obicei nu pot să mă dau înapoi de la proiecte de voluntariat...Nu eram chiar fără activităţi dar mi-am zis că având timp liber, aş putea să mă implic....

poza de la Daniel Giurca

La prima întâlnire ce avea loc într-o locaţie de business, cu condiţii, etc...De la început părea a fi un proiect serios, cu ambiţii mari şi un obiectiv măreţ....Atmosfera era destul de rece, nu s-au adunat foarte multe persoane însă păreau a fi nişte oameni importanţi, cu experienţă în diferite domenii, ce ştiau pentru ce s-au dus acolo...Membrii din echipa de anul trecut ne prezentau pe scurt proiectul...şi altele...S-au repartizat oamenii pe departamente (comunicare, logistica, voluntari, finante) şi uite aşa a început "aventura" Let s Do It Romania.....

Am început să ne întâlnim săptămânal la Heltai, pe Clinicilor 18....Unii mergeam în fiecare săptămână, unii mai rar, în funcţie de cât timp aveam la dispoziţie pentru a ne implica...
În primele săptămâni ne întâlneam, discutam multe parcă însă nu prea avansam cu proiectul, nu aveam bani, sponsorizări....

Am înteles că cine era coordonator judeţean şi-a dat demisia (şi-a băgat picioarele) şi a plecat...Am rămas aşa fără coordonator....

 Nu prea a stat nimeni să facă cunoştinţă între oameni, mergeam şi încercam să face, fiecare câte ceva....

După ce am rămas fără coordonator, cei care coordonau departamentele au început să-şi asume încet, încet aceasta responsabilitate....

Pe parcursul săptămânilor, unii dintre cei ce veneau au renunţat să mai vină, poate şi pentru că nu se întâmpla nimic concret....

Personal nu mă simţeam că fac parte din echipă cu adevărat...

Apoi a început stresul....Am făcut parte din echipa de voluntari, responsabilă cu relaţia cu instituţiile...Binenţeles că nu am ştiut în ce mă bag atunci când am ales asta..Însă  nu se înghesuia nimeni şi nici timp nu mai era...Nimeni nu părea să aibă atâta timp "liber" ca şi mine şi uite aşa.....M-am apucat de treabă..Până am făcut baza de date nu a fost greu..Mai greu a fost să dau de cineva de pe la instituţii ca să mă primească şi după ce ajungeam acolo să ne şi ajute cu ceva....

Multe dintre ele nu mai vroiau să audă de acest proiect în care anul trecut s-au implicat foarte mult şi nimeni nu le-a spus nici "Multumesc!", ba mai mult....lafel ca şi o mulţime de voluntari, nu mai erau lafel de deschişi la aduna gunoaiele altora dacă acestea oricum rămân netransportate de pe acele spaţii.....din lipsa mijloacelor de transport...

Corina pe motiv că s-a angajat nu a mai venit...Eu, vâzând că şi aşa e greu, nu au timp oamenii, lucrurile se întâmplă atât de greu, deşi începusem să am tot felul de proiecte şi contracte, nu am mai putut da înapoi, să le spun "PA" şi să-i las să-şi bată capul singuri....

Au fost momente multe în care simţeam că este prea mult pentru mine, că nu trebuia să mă implic, că sunt stresată...

Am dat zeci de telefoane...am primit o mulţime de refuzuri...Ni s-au închis uşi..şi ni s-au deschis în altă parte....Am fost nevoiţi fiecare să facem eforturi, să insistăm...să revenim , să nu ne dăm bătuţi...

Ne programam intalniri si persoanele importante nu mai erau acolo cand ajungeam....ori nu erau de gasit, ori ne pasau la altii..pentru fiecare informatie trebuia sa facem sapaturi...să avem rabdare, sa stam sa asteptam...iar acest lucru insemna timp...

Recunosc, singură nu mă descurcam...Mereu trebuia să simt presiune din partea Corinei Kertesz sau a lui Daniel, cei doi care au dus "greul" acestui proiect la Cluj....

De multe ori mai făceam ceva doar de jenă că iar am rămas în urmă cu treaba...de ruşine....mă mustra contiinta...Nu stiu cum au reuşit ceilalti să facă aşa de multe lucruri....

Chiar am vazut oameni dedicati cu adevarat acestui proiect, traiau, respirau si simteau LDIR....Despre mine nu pot sa spun acest lucru cu certitudine....Stăteam şi încercam să ajut doar pentru că am spus că voi face asta la început...Nu puteam să spun nu, deşi aş fi plecat, cât mai repede....Asta este ceea ce simţeam...Mai ales când au început tensiunile între membrii diverselor departamente...din cauză ca unii chiar munceau, (mergeau şi la servici, apoi alocau ore întregi proiectului) iar alţii, ca mine, mereu trebuiau traşi de urechi, şi treziţi....trebuia ca mereu să ni se aducă aminte de ce eram acolo....

Cu chiu, cu vai...( unii şi-au luat concediu fără salar în timp ce alţii au plecat în concediu)...se apropia ziua Z...

Prin voinţa, implicarea şi devotamentul unora, echipa de finanţe a reuşit să facă rost de bani, sponsorizări frumoase, echipa de comunicare a reuşit să ne promoveze sub diferite forme originale şi interesante (în Janis Stuff, prin flash mob, internet, filmulete, etc.), echipa de la logistica au muncit zi- lumina ca sa puna la punct harta gunoaielor, sa fie logic pentru toata lumea unde se gasesc acestea, iar echipa de voluntari a mobilizat pana la urma o multime de oameni, de toate varstele si categoriile sociale sa faca parte din acest imens proiect "Let s Do It Romania"...

Înainte cu o săptămână de marele eveniment, deşi am mai pus osul la treabă...mă enerva acest proiect...mereu spuneam că abia aştep să mă scap....Dar de fapt eram nervoasă pe mine.....Nu aveam treaba cu nimeni din echipă....nici pe Daniel nu-l "uram" că mă sună să mă "ia la rost"..pentru că nu era aşa de fapt....Nici pe Corina care săraca era, de multe ori depăşită de situaţie...vorbeam câteva minute la telefon , probabil că o ajutam doar stând să o ascult, să o liniştesc....Mare lucru nu făceam....Efectiv eram supărată pe mine pentru că am spus că fac atât de multe şi nu am făcut nimic....Eram nemulţumită de prestaţia mea....Nu era la nivelul la care ar fi trebuit să fie pentru acest proiect...Probabil şi din cauză că nu eram pregătită pentru o asfel de responsabilitate, dar şi din cauză că nu mi-am dat silinţa cu adevărat să fac mai mult....Chiar dacă la îmceput fiind "şomeră" aveam timp....întretimp, se pare că aveam o grămadă de lucruri de făcut şi nu mai puteam să mai fac faţă şi proiectului, să aloc atât de mult timp cât ar fi trebuit...Să nu mai spun că viaţa personală nu mai era de mult pe primul loc....Iubitul meu nu mă mai văzuse de ceva vreme fulltime...

Aşa că, după sute de telefoane, zeci de e-mailuri, întâlniri, discuţii, nopţi nedormite, momente mai mult sau mai puţin stresante şi epuizante, pentru toţi membrii echipei de organizare, a venit şi ziua marelui eveniment....

LDIR , se aduna lumea la Iulius Mall

voluntarii fac ultimele pregatiri

a inceput distractia

inca mai sunt nelamuriri

li se aloca mormane celor care inca nu au

se impart saci si manusi

la call center a inceput sa fie soare

voluntarii sunt gata de atac la gunoaie

anul acesta ne-au salvat copiii, scolile...multumim!


No, hai să strângem gozu!

Corina, pe spatele ei mic a dus toata greutatea echipei de voluntari

pana cand a venit autobussul, copiii se jucau Adevar sau provocare

Monitorizare actiune

 Cred că abia pe la mijlocul zilei Z am început să simt cu adevărat că fac parte din echipa LDIR.....Mă puteam bucura de reuşita lor....reuşita noastră....



o parte din echipa spre sfarsitul zilei:)....alta viata



gunoaie adunate in ziua curateniei
 Binenteles ca echipa de organizate din acest an nu a scapat de problema gunoaielor ramase netransportate. Şi încă din 24 septembrie au început să mearga pe trasee, sa verifice daca au fost adunate gunoaiele dar si pentru a le cara pe cele ce nu au fost duse deja la rampa.


Apoi, in 25 septembrie, a urmat seara in care toata echipa s-a bucurat impreuna de reusita proiectului...In Janis, ne-am zbenguit, am dansat, am ras....

 Ne-am apropiat şi mai mult unii de ceilalţi....de multe ori nu am avut timp pentru asta in saptamanile dinaite













O seară frumoasă, în care cu toţii cred că au uitat de toate răutăţile şi ne-am îmbrăţişat, am plâns, am râs...

A urmat gala de multumire pentru toţi cei ce ne-au ajutat....Nici măcar aici, unde ar fi trebuit să fie premiaţi şi scoşi în evidenţă, nu s-a înghesuit lumea.....Griile, munca, stresul de zi cu zi, nu mai îngăduie oamenilor ragaz pentru a se bucura de lucrurile simple, cu adevărat importante....
gala de premiera a sustinatorilor proiectului...

Până la urmă Let s Do It Romania este Un proiect realizat de oameni, pentru oameni....

Un proiect în care fiecare dintre noi a câştigat....în care ne-am depăşit...am simţit că o să cădem...dar ne-am ridicat unii pe ceilalţi şi am învins.....

Acest proiect este un infinit..Am putea sta să discutăm despre el ore în şir...Chiar eu aş avea să adaug o mulţime de gânduri, sentimente care mă încearcă acum că s-a terminat "furtuna"...A trecut atât de repede....Sunt în transa când e vorba de el...Nu-mi vine să cred că sunt o furnică între alte zeci de furnici, care şi-a adus aportul ca să se întâmple asta.....

Este un proiect care nu se termină aici....El are nevoie de continuitate şi, cu siguranţă mă gândesc că va avea...

Felicit pe toti pentru ceea ce ati reusit sa realizati... Sunt foarte mandra de voi....Va multumesc. Ma bucur nespus  ca am facut parte din echipa de organizare LDIR Cluj ....Regret ca nu am contribuit mai mult si de multe ori parca as fi tinut echipa si evolutia lucrurilor, in loc...

Vă mulţumesc tuturor pentru ceea ce sunteţi....vă mulţumesc şi mă bucur nespus că am avut această şansă specială de a colabora cu voi, de a duce la îndeplinire unul dintre cele mai măreţe proiecte din România....

Aici găsiţi toate pozele pe care le-am făcut, vă rog să le luaţi....

Şi, de asemenea, vă invit să urmăriţi trailerul unui film care cred că ne poate motiva să continuăm acest proiect dar sub o altă formă, aceea de a educa oamenii să nu mai producă aşa multe gunoaie....



Poate ne întâlnim să-l vedem împreună...Vă îmbrăţişez cu drag, Ioana....