Unele persoane pur si simplu sunt in stare sa renunte la relatii de cativa ani, la munca si implicarea lor de cateva luni pentru simplu fapt ca le este lene sa se trezeasca....pentru cateva ore? ....
Este destul de dureros dar asta e.
Sunt greu de inteles felul in care gandesc lucrurile...Cine stie. Cu atitudinea asta merg mai departe in viata. Sufera sau sper macar sa simt un disconfort launtric cateva zile/saptamani (depinde cat e de simtit/a) si apoi isi baga picioarele si isi vede de viata. Nu conteaza ca depind si alte persoane de ele, de atitudinea lor....Importante sunt trairile lor personale...Experientele lor de "bine" pentru moment si atat.
Ma intreb oare, cat de bine te poti simti cand iti dai cuvantul sa faci ceva, lasi oamenii sa creada ca se pot baza pe tine...Intre timp mai apar alte lucruri de facut care sunt lafel de tentante sau poate si mai comode pentru moment....Si alegi sa-ti bagi picioarele in cuvantul tau (deja te-ai obijnuit doar ai mai facut asta si nu odata)....Lasi lucrurile sa se rezolve de la sine...Astepti "sa cada din cer" rezolvarea problemei...Oare chiar ai somn usor?
In viata reala nu cad din cer rezolvarile! Trebuie sa ne asumam ceea ce spunem si facem!
Situatiile si problemele mereu au o rezolvare...Au insa si urmari pe care fiecare si le asuma mai mult sau mai putin...Nu ar trebui insa sa uitam ca sub o forma sau alta primim rasplata pentru toate alegerile noastre...
Somn usor!
P,S. De fapt e de inteles ca pur si simplu fiecare dintre noi vrem sa evoluam, trecem de la un proiect la altul, crestem. Dar cred de asemenea, conteaza felul in care trecem de la un punct la celalat. Putem sa ne bagam picioarele cu usurinta in lucruri care altadata erau importante si prioritare, acum cand am dat de altceva , "mai bun". Ce conteaza sa iesi dintr-o relatie de oricare ar fi ea, lasand un loc de "buna ziua!" sau niste sentimente de cacat/frustrare si suparare, nu-i asa?
Este destul de dureros dar asta e.
Sunt greu de inteles felul in care gandesc lucrurile...Cine stie. Cu atitudinea asta merg mai departe in viata. Sufera sau sper macar sa simt un disconfort launtric cateva zile/saptamani (depinde cat e de simtit/a) si apoi isi baga picioarele si isi vede de viata. Nu conteaza ca depind si alte persoane de ele, de atitudinea lor....Importante sunt trairile lor personale...Experientele lor de "bine" pentru moment si atat.
Ma intreb oare, cat de bine te poti simti cand iti dai cuvantul sa faci ceva, lasi oamenii sa creada ca se pot baza pe tine...Intre timp mai apar alte lucruri de facut care sunt lafel de tentante sau poate si mai comode pentru moment....Si alegi sa-ti bagi picioarele in cuvantul tau (deja te-ai obijnuit doar ai mai facut asta si nu odata)....Lasi lucrurile sa se rezolve de la sine...Astepti "sa cada din cer" rezolvarea problemei...Oare chiar ai somn usor?
In viata reala nu cad din cer rezolvarile! Trebuie sa ne asumam ceea ce spunem si facem!
Situatiile si problemele mereu au o rezolvare...Au insa si urmari pe care fiecare si le asuma mai mult sau mai putin...Nu ar trebui insa sa uitam ca sub o forma sau alta primim rasplata pentru toate alegerile noastre...
Somn usor!
P,S. De fapt e de inteles ca pur si simplu fiecare dintre noi vrem sa evoluam, trecem de la un proiect la altul, crestem. Dar cred de asemenea, conteaza felul in care trecem de la un punct la celalat. Putem sa ne bagam picioarele cu usurinta in lucruri care altadata erau importante si prioritare, acum cand am dat de altceva , "mai bun". Ce conteaza sa iesi dintr-o relatie de oricare ar fi ea, lasand un loc de "buna ziua!" sau niste sentimente de cacat/frustrare si suparare, nu-i asa?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
părerea ta